(cool)tura

Soluţii ale Ministerului Culturii pentru organizatorii de festivaluri și evenimente cu public numeros

În urma discuțiilor din cadrul întâlnirii pe care Ministerul Culturii și Guvernul României au avut-o săptămâna trecută cu organizatorii de festivaluri, a reieșit nevoia de reglementare a situației în care festivalurile cu peste 1000 de participanți pot fi susținute sau nu. „Am lucrat împreună cu marii organizatori de evenimente pentru a oferi predictibilitate, pentru a salva industria festivalurilor și pentru a ne asigura că România se va afla, anul viitor, printre actanții acestui domeniu. Prevederile privind măsura temporară a rambursării biletelor și impozitul pentru nerezidenți au fost incluse, deja, în OUG 70/2020. Acum suntem în punctul de a elabora un proiect de lege care va fi depus în Parlament și care reglementează situația privind marile evenimente, proiect care va parcurge toate etapele consultării publice”, a precizat Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu. Clarificarea statutului organizării de festivaluri cu mai mult de 1000 de participanți prin intermediul unei inițiative legislative este necesară pentru a putea oferi predictibilitate acestei activități care, la bază, este una cu caracter economic pentru organizatori. Prin crearea cadrului legal necesar, operatorii culturali vor putea lua cea mai bună decizie de administrare a afacerii în raport cu furnizorii și clienții lor, respectiv cu publicul festivalurilor. Până la acest moment, Guvernul a fost în situația de a reglementa activitățile culturale doar pentru starea de urgență sau pentru starea de alertă. Însă, evoluția virusului Covid-19 confirmă faptul că ar putea exista un risc epidemiologic crescut pentru o perioadă de timp mai lungă, iar marile evenimente vor fi imposibil de organizat. State precum Germania și Olanda au luat decizia de suspendare a oricăror festivaluri până pe 1 septembrie, încă de la începutul pandemiei, cu scopul de a proteja atât cetățenii, cât și organizatorii de evenimente.

Semnarea Declaraţiei privind rolul culturii în timpul crizei COVID-19

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a semnat Declarația privind rolul culturii în timpul crizei COVID-19, alături de alți 25 de miniștri din Uniunea Europeană. Acest document programatic reprezintă un prim rezultat concret al reuniunii informale a miniștrilor culturii din 8 aprilie 2020, organizate în sistem de videoconferință de către Președinția croată a Consiliului Uniunii Europene. Cu ocazia reuniunii au fost examinate consecințele pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor culturale și creative, în vederea adoptării unor măsuri de atenuare a efectelor negative ale crizei. La conferința video au participat 26 de miniștri ai culturii și trei comisari (Věra Jourová, Mariya Gabriel și Thierry Breton). ,,Eforturile pe care le-am susținut, pe plan național, pentru diminuarea efectelor negative cauzate de criza COVID-19 asupra sectoarelor culturale și creative sunt dublate de o asumare din partea fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Este necesară continuarea demersurilor pentru a sprijini revenirea cât mai rapidă a acestor industrii. Declarația reafirmă solidaritatea față de artiști, jurnaliști și față de toți cetățenii Uniunii Europene, pentru care formele de exprimare culturală sunt o necesitate în viața de zi cu zi’’, a menționat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii. Declarația Miniștrilor Culturii din statele membre UE salută atât măsurile adoptate la nivel național, cât și pe cele ale Comisiei Europene, definind, totodată, pași de acțiune pentru viitor. Textul accentuează relevanța inițiativelor de susținere a sectoarelor culturale și creative, inclusiv a celor din domeniul audiovizual și mass-media, care vin în sprijinul întreprinderilor și al persoanelor afectate de criză, protejând în egală măsură bunăstarea cetățenilor europeni, prin facilitarea accesului acestora la conținut cultural online. Totodată, declarația accentuează importanța culturii ca resursă-cheie în perioada de recuperare de după criză. Un rol vital în această perioadă îl deține mass-media, în contextul în care raportarea, credibilitatea și dedicarea jurnaliștilor reprezintă adevărate valori în combaterea dezinformării și a știrilor false, mai necesare acum decât oricând. Nu în ultimul rând, au fost conturate următoarele demersuri de coordonare europeană: Elaborarea unor evaluări periodice pentru a acționa în mod corespunzător; Propunerea de soluții pentru ca eforturile la nivel UE, într-o perspectivă multianuală, să completeze măsurile naționale actuale, cu o atenție specială la flexibilitatea și inițiativele digitale din cadrul programului Europa Creativă; Garantarea faptului că ajutorul oferit prin programele și fondurile UE va susține sectoarele culturale și creative și va contribui la redresarea acestora. Statele membre UE reafirmă angajamentul pentru măsuri politice decisive suplimentare, care sprijină sectoarele culturale și creative, în perioadele de criză și nu numai. Miniștrii vor continua dezbaterea la următoarea reuniune informală, planificată de Președinția croată a Consiliului UE în 19 mai 2020.

Campania „ARTĂ = UMANITATE” scoate Constanţa din izolare

Autoizolarea şi distanţarea socială – două noţiuni care ne-au fost impuse brutal de realitatea imediată – funcţionează la nivel comunitar în sensul restricţiilor impuse de starea de urgenţă, însă nu se aplică spiritualităţii şi empatiei. Acesta este motto-ul profesorilor şi studenţilor Facultăţii de Arte, Universitatea „Ovidius” din Constanţa, care au decis că ARTA poate fi liantul dintre dvs., spectatorii fără de care ei nu ar exista, şi cei care se află în prima linie a bătăliei împotriva COVID-19, personalul medical constănţean. Astfel s-a concretizat Campania „ARTĂ = UMANITATE”, un demers umanitar prin care cadrele didactice şi studenţii Facultăţii de Arte, alături de toţi constănţenii iubitori de frumos, se implică în lupta împotriva COVID-19, sprijinind două mari unităţi sanitare din judeţul nostru, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa „Sf. Apostol Andrei” şi Spitalul Militar de Urgenţă Constanţa. Campania „ARTĂ = UMANITATE” va fi lansată în ziua de 08 mai 2020, la ora 19.00, în mediul online şi se va încheia în data de 22 mai 2020, la ora 19.00. Concret, profesorii şi studenţii Facultăţii de Arte s-au gândit să doneze 27 de lucrări şi să organizeze o expoziție cu vânzare online, unde acestea pot fi cumpărate la preţurile propuse sau cu sume mai mari. Banii vor fi viraţi în contul Fundaţiei Metamorphosis a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi, de acolo, direcţionaţi către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa „Sf. Apostol Andrei” şi către Spitalul Militar de Urgenţă Constanţa. Cum procedaţi Lucrările vor fi numerotate şi expuse pe canalul de Youtube - https://www.youtube.com/channel/UCAX7IC0rqu7lA1WYWFwZ7oA – şi pe pagina de Facebook a Facultăţii de Arte – Facultatea de Arte UOC (https://www.facebook.com/Facultatea-de-Arte-UOC 111588390496065/?modal=admin_todo_tour) - în cadrul unei prezentări video. Nu vă rămâne decât să vă notaţi numărul lucrării pe care doriţi să o achiziţionaţi şi să ne scrieți un mesaj, vă răspundem dacă lucrarea nu este vândută, o rezervăm 24 de ore și așteptăm în acest timp să postați ordinul de plată şi, din acel moment, lucrarea pleacă spre dvs. Sunteţi rugaţi ca, la primirea coletului, să achitaţi contravaloarea serviciului de curierat. În documentul bancar, la rubrica „Explicații”, vă rugăm să completați cu mențiunea „Donații Facultatea de Arte pentru COVID-19”. Detaliile fundației sunt: Beneficiar: Fundația „Metamorphosis” a Universității „Ovidius” din Constanța Adresă: Bd. Mamaia nr.124, Constanța Cont bancar (IBAN): RO49BRDE140SV73207651400 (deschis la BRD Constanța) CIF: 39912517 În documentul bancar, la rubrica „Explicații”, vă rugăm să completați cu mențiunea „Donații Facultatea de Arte pentru COVID-19”.

Două platforme de învăţare online, puse gratuit la dispoziţia profesorilor și elevilor din școli primare și gimnaziu

O platformă online pentru clasele primare și una dedicată pregătirii la Limba Română și Matematică, pentru Evaluarea Națională clasa a VIII-a, sunt puse gratuit la dispoziția profesorilor și elevilor de către compania Intuitext, în condițiile măsurilor de criză cauzate de pandemia Covid-19. Compania arată că cele două platforme sunt avizate de Minister și respectă programa școlară. Este vorba despre: www.scoalaintuitext.ro, platforma de învățare și evaluare online pentru clasele primare și www.examenultau.ro, platformă pentru pregătirea la limba română și matematică pentru Evaluarea Națională – clasa a VIII-a. Compania arată că produsele sale sunt create de echipe de experți în educație, respectă 100% programa școlară, sunt avizate de MEN, folosesc explicații clare, simulări, rezolvări explicate și teste, iar elevii din clasele primare învață prin joc.

Spotify introduce o nouă funcţie

Spotify introduce o nouă funcție care le permite artiștilor să primească donații direct de la utilizatori sau să redirecționeze banii în scopuri caritabile. Artiștii pot afișa o emblemă cu textul “Artist Fundraising Pick” în partea de sus a profilului lor de Spotify pentru ca fanii să le poată dona bani, potrivit unei postări pe blogul companiei. De asemenea, la fel ca în cazul donațiilor pentru ei înșiși, artiștii pot redirecționa banii de la utilizatori în scop caritabil sau către angajații din stuff-ul tehnic a căror activitate are de suferit din cauza Covid-19. “În primul rând, această caracteristică permite artiștilor interesați să strângă bani pentru a se susține pe ei înșiși, pe echipele lor (...) Având în vedere impactul crizei Covid-19, lucrăm cât de repede putem pentru a dezvolta acest nou produs și să-l oferim la cât mai mulți artiști. Cu toate acestea, nu am construit niciodată o funcție de strângere de fonduri ca aceasta Considerăm că aceasta este o primă versiune care va evolua pe măsură ce vom învăța cum să o facem cât mai utilă pentru comunitatea din industria muzicală”, explică reprezentanții Spotify. Artistul de muzică electronică Marshmello a fost unul dintre primii care s-au înscris, încurajându-i pe cei 33 de milioane de ascultători lunari să doneze fondului de caritate “Musicares coronavirus”.

SLUJBA DE INVIERE

În Noaptea de Înviere, parohiile din municipiul Călărași sunt alături de enoriași. Slujba de Înviere din următoarele parohii poate fi urmărită LIVE pe Facebook:

Parohia Sfânta Mare Muceniță Anastasia ➡️ https://bit.ly/34DvSkR

Parohia Adormirea Maicii Domnului ➡️ https://bit.ly/2XCCIFL

Parohia Sfinții Împărați Constantin și Elena ➡️ https://bit.ly/2xzyRij

Parohia Cuvioasă Parascheva ➡️ https://bit.ly/34DLoxb

_______________________________________

20 de obiceiuri ciudate la români. De ce nu se pomeneşte numele şerpilor în luna martie şi ce reprezintă cana cu apă pusă sub sicriu sau cântatul cucului lângă casă - episodul 2

6. Datul găinii peste groapă Un alt obicei păgân respectat cu stricteţe în satele româneşti este datul găinii sau a cocoşului peste groapă. Cel care primeşte găina este de obicei groparul, iar etnologii explică faptul că acest obicei ar avea drept scop izgonirea duhurilor rele. 7. Masa întinsă în curte pentru cinstirea morţilor În Săptămâna Mare, vâlcenii din sudul judeţului obişnuiesc să scoată în curte câte o masă, pe care aşează străchini cu apă şi linguri de lemn pentru morţi. Mesele sunt lăsate afară până după Învierea Domnului, iar femeile în vârstă îi bocesc pe cei dragi care au părăsit această lume. 8. Pregătirea morţilor pentru Înviere Tot în Săptămâna Mare, înainte de Paşte, femeile merg în cimitire pentru a curăţa şi îngriji mormintele. În Joia şi Vinerea Mare se obişnuieşte să se aprindă lumânări iar, în unele zone din ţară, femeile merg în cimitir noaptea pentru a-şi jeli morţii. 9. Afumatul casei şi animalelor de Sfinţii Mucenici În fiecare an, în data de 9 martie, românii dau foc la resturile vegetale şi afumă cu o cârpă pe la colţurile caselor,prin grădini și cimitir. “Focul se face dimineaţa, la prima oră. Cu o cârpă se afumă de jur împrejurul casei, în special pe la colţuri şi pe la adăpostul animalelor. Oamenii se afumă pe la picioare ca să nu se întâlnească cu lighioane, cu cel al cărui nume nu e bine să-l pronunţi în luna martie. Se merge apoi la cimitir şi se afumă mormintele, pentru ca cei plecaţi dintre noi să fie şi ei feriţi, iar gândul bun să însoţească sufletele celor plecaţi din această lume”, povesteşte etnologul vâlcean. 10. Verigheta prin care părinţii află dacă copilul va fi băiat sau fată. Această tradiţie este consemnată de academicianul Marin Flore Simion într-un studiu etnografic şi, potrivit acestuia, sexul copilului poate fi precizat de către moaşă cu ajutorul unei verighete. Moaşa pune verigheta slujită la biserică pe un fir de păr, iar apoi ţine firul de păr deasupra burţii femeii însărcinate. Dacă firul de păr cu verigheta se balansează dintr-o parte în alta, fătul va fi băiat.

20 de obiceiuri ciudate la români. De ce nu se pomeneşte numele şerpilor în luna martie şi ce reprezintă cana cu apă pusă sub sicriu sau cântatul cucului lângă casă - episodul 1

1. Acoperirea oglinzilor din casă la moartea unui om Printre primele lucruri pe care le fac românii atunci cand le moare cineva drag este să acopere cu pânză toate oglinzile din casă. În tradiţia populară se spune că sufletul celui decedat va rămâne blocat în oglinda neacoperită. Mai mult, superstiţioşii sunt convinşi că cei care se privesc în oglindă din casa persoanei decedate vor fi următorii care vor pieri. 2. Cana cu apă sub sicriu În unele zone din ţară se obişnuieşte să se pună sub sicriu o cană cu apă, care se sparge în momentul când cel care a trecut la cele veşnice este scos din casa şi condus pe ultimul drum. 3. Aruncatul cu tărâţe şi cenuşă după alaiul funerar În Câmpu Mare, localitate din judeţul Olt, se obişnuieşte să se arunce pe drumul spre cimitir, în urma alaiului funerar, cu cenuşă. „Pe traseul dintre casa şi biserica, o femeie aruncă în urma mortului, dintr-o traistă, un amestec de tărâţe cu cenușă, ca să ştie sufletul celui decedat cum să se întoarcă acasă”, explică etnologul Elena Stoica, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea. 4. Împodobitul bradului la moartea unui tânăr necăsătorit Bradul este pus la mormântul tânărului decedat după ce a fost împodobit cu panglici colorate şi un colăcel. În unele zone din ţară, în brăduţ se pun zaharicale şi turtiţe, care sunt împărţite apoi la pomană. Tradiţia împodobirii bradului s-a păstrat şi la nunţi, dar în acest caz este interpretată drept o înfrăţirea simbolică dintre om şi brad. 5. Fetele nemăritate, îmbrăcate în mireasă Tinerele care au trecut la cele veşnice premature, înainte să se căsătorească, sunt înmormântate în rochie de mireasă. În tradiţia populară se spune că înmormântarea le va fi acestor fete şi nuntă.

OBICEIURI DIN STRĂBUNI LA ARAT ȘI SEMĂNAT

Când se porneşte primăvara întâi omul la arat, pune înaintea boilor foc şi-i afumă cu tămâie, îi stropeşte cu agheazmă, precum şi sămânţa din sac. Dar femeia atunci n-are voie să treacă pe dinaintea boilor, căci ea e greşită, de la ea se trag toate că noi ne chinuim. În Cuciur-Mic, înaintea boilor se pune numai foc fără tămâie, ca să treacă, ca să fie iuţi, să meargă iute lucrul. Dar femeia să nu treacă pe dinaintea boilor, că le merge lucrul greu, fără spori, că ea e păcătoasă. Când mergi întâi la arat, stropeşti boii cu agheazmă în cruce şi faci dinaintea boilor cruce cu coada biciuştei pe pământ, face şi omul cruce şi porneşte. În Mihalcea, când pornesc la arat, iau o păine întreagă, pe care o aduc înapoi. Tot aice, când pornesc la arat, aruncă înaintea boilor un ou sau coji de ouă, că li-i uşor, nu li se pare boilor grea arătura. Sursa: „Datinile și credințele poporului român: adunate și așezate în ordine mitologică” Elena Niculiță-Voronca

HOMEOPATIA

Potrivit unui studiu recent, americanii (în special cei care locuiesc singuri), cheltuiesc aproximativ 3 miliarde de dolari pe an pentru medicamente homeopate. De ce oare fac asta? Remediile homeopate pretind că vindecă orice te doare - de la tuse și febră, la insomnie și astm. Dar ingredientele enumerate sunt confuze. Unii susțin că pot conține: albine zdrobite, urzici înțepătoare, unele chiar arsenic Homeopatia - literalmente, „suferințe similare” - datează de la sfârșitul secolului 18, când un medic german numit Samuel Hahnemann a făcut un salt acrobatic de logică: medicamentele au aceleași simptome la persoanele sănătoase ca și la vindecarea bolnavilor. Oamenii de știință susțin că diluțiile homeopatice nu au niciun efect direct (dincolo de efectul placebo), dar tratamentul homeopat poate fi periculos din cauza tentației de a evita tratamentul medical real, mai eficace. Comunitatea științifică din Marea Britanie consideră homeopatia la fel de eficace ca un placebo. Ce părere aveți despre tratamentul homeopat?

Apă şi rugăciuni

Situaţia serviciilor sanitare era dezastruoasă în secolele trecute, pe teritoriul actual al României, potrivit relatărilor cronicarilor străini, iar de cele mai multe ori preoţii aveau şi rolul de medici. „Este imposibil ca ţăranii să primească, atunci când sunt bolnavi, îngrijiri medicale. Când este bolnav ţăranul nu are decât apă şi rugăciunile preoţilor, adică apa de Coran a musulmanilor”, constata Joseph Caillat, în relatările publicate de autorii cărţii „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea. Volumul 6”, Editura Academiei Române în 2010. Rugăciunile preoţilor aduc încrederea şi cu ea aduc vindecarea, afirma Dimitrie Cantemir, potivit autorilor volumului “Medicina şi farmacia în trecutul românesc”: „De va bolnăvi vreun om, atunci să chemaţi preoţii care au îndrăznire la Dumnezeu, să se roage pentru acela. Şi Dumnezeu, pentru rugăciunile preoţilor lui, va da sănătate bolnavului şi-l va scula de în boală”.

Căluşarii, folosiţi la vindecarea brutală

Şi vrăjitoarele erau folosite la vindecări, însă pravilele interziceau oamenilor să apeleze la fermecătoare, din cauza reputaţiei lor rele şi pe motiv că acestea ar avea un legământ cu diavolul. O practică ieşită din comun era vindecarea cu ajutorul căluşarilor. “Norodul superstiţios le atribue (călucenilor) puterea de a alunga bolile cronice. Vindecarea se face aşa după ce bolnavul este întins pe pământ, ei încep jocurile lor şi la un anumit loc al cântecului îl calcă pe rând de la cap până la călcâi, apoi îi şoptesc la ureche nişte cuvinte anume compuse şi poruncesc ca boala să iasă. Dacă au repetat acestea de trei ori în trei zile, adeseori succesul răspunde speranţei şi boli foarte grele, care înşelase mult timp arta medicilor celor mai cunoscători, sunt alungate astfel cu puţin lucu. Aşa putere are credinţa în superstiţie”, afirma Dimitrie Cantemir, potrivit autorilor volumului “Medicina şi farmacia în trecutul românesc”. Ritualurile erau folosite şi pentru tratarea unor boli grave. „Când se iveşte o boală contagioasă, se adună un număr de femei şi timp de 24 de ore torc şi coase o cămaşă de cânepă, căreia îi dau foc în mijlocul curţii şi, în felul acesta, cred că împreună cu cămaşa a ars şi epidemia”. Femeile din Muntenia secolului al XVIII-lea erau superstiţioase şi considerau că medicii nu pot ajuta bolnavii mai mult decât o făcea medicina populară şi descântecele. „Del Chiaro spune că femeile Valahilor pretind a cunoaşte mai simple şi mai practice leacuri medicale pentru vindecarea bolnavilor, cari mor, cred ele, numai în urma intervenţiilor medicilor”, informau autorii volumului “Medicina şi farmacia în trecutul românesc”.

Nostalgii

Bolile de care sufereau românii erau tratate în secolele trecute cu ajutorul unor leacuri cel puţin ciudate, care în prezent sunt considerate aproape inutile. Unul dintre cele mai vechi manuscrise în care sunt prezentate leacurile oferite bolnavilor datează din 1740 şi a fost redat în volumul “Medicina şi farmacia în trecutul românesc”. Conform informaţiilor documentare, românii erau instruiţi să trateze bolile de care sufereau astfel: “De tuse, să iei gutue, sa o ungi cu unt de vacă şi s-o bagi în oală să fiarbă foarte bine, deci să mănânce gutuia şi să bea zeama. Sau: usturoi copt cu miere, să fie mâncat pe nemâncate. Alta: să fierbi smochine cu vişine, să strecori şi să bei. Când te mănâncă ochii: şofran şi trandafir frământat ca făina, se mestecă şi se pune la ochi. Când doare gura: trandafir uscat şi ars, să-l faci fărină, presari dinţii. Sau: popitnic (buruiană) se fierbe cu vin şi se ţine în gură. De putrezimea dinţilor: şofran care în chip ca făina, să presari dinţii şi mestecat cu miere unge dinţii”, se arată în documentul prezentat de autorii volumului “Medicina şi farmacia în trecutul românesc”.

CULTURA, AFECTATĂ DE COVID-19

Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași informează călărășenii că își suspendă toate evenimentele programate în perioada 12 martie – 31 martie a.c., cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în funcție de situație. Această măsură a fost luată având in vedere actualul context epidemiologic, pentru evitarea răspândirii infecției cu COVID – 19. De asemenea, cinematograful va fi închis în această perioadă. Spectacolele programate în sala Barbu Știrbei vor fi reprogramate pentru o dată ulterioară care va fi anunțată pe site-ul instituției și pe pagina de facebook, biletele achizitionate ramanad valabile. Persoanele care au achiziționat bilete și nu pot fi prezente la evenimentul reprogramat, pot solicita în scris returnarea banilor de la organizatorul evenimentului, după publicarea datei susținerii evenimentului.

Veşti bune pentru salariaţi!

La jumătatea lunii aprilie, românii care lucrează la stat sau la privat vor avea parte de o minivacanaţă de patru zile, ca urmare a faptului că urmează sărbătorirea Paştelui. Astfel, ziua de 17 aprilie va fi zi liberă cu ocazia sărbătorii Vinerea Mare, ziua de 19 aprilie este sărbătorit Paştele Ortodox va fi liberă pentru că este duminică, ziua de 20 aprilie este doua zi de Paşte care va fi considerată, de asemenea, liberă. Zilele libere care urmează în 2020 sunt: 1 mai (vineri) - Ziua Muncii 1 iunie (luni) - Ziua Copilului 7 iunie (duminică) - Rusalii 8 iunie (luni) - A doua zi de Rusalii 15 august (sâmbătă) - Adormirea Maicii Domnului 30 noiembrie (luni) - Sfântul Andrei 1 decembrie (marţi) - Ziua Naţională a României 25 decembrie (vineri) - Crăciunul 26 decembrie (sâmbătă) - A doua zi a Crăciunului Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

Tot mai mulţi copii fac alergii pentru că sunt expuşi la un asalt de substanţe toxice

Medicul Radu Ţincu spune că tot mai mulţi copii fac alergii cutanate, digestive sau respiratorii pentru că sunt expuşi zilnic la un asalt de substanţe toxice. Poluarea duce în timp la fibroză pulmonară, elementul central al multor boli cronice. În week-endul care a trecut, reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului a înregistrat în Capitală un nivel record de poluare.