divertisment

Crescut pe Muzică Cum au fost atelierele pe Zoom și cine sunt participanţii

se serii de ateliere online de jurnalism, fotografie, film documentar, scriere creativă, etnomuzicologie și media literacy. La atelierele susținute pe Zoom tinerii au fost inițiați și ghidați să creeze propriile materiale documentare. Prin aplicațiile și temele propuse, ei au cercetat istoria familiei și co-munității din care fac parte, chestionând importanța păstrării și prezentării tradițiilor locale. În proces, tinerii au arătat că au competențele digitale necesare vremurilor în care trăim și că globalizarea educației este posibilă, atât timp cât există acces printr-un smartphone și o conexiune bună la internet. Atelierele nu au fost lipsite de provocări, tinerii din mediul rural au avut probleme de conexiune la internet, chiar și de semnal. Au fost și multe momente plăcute, de exem-plu atunci când participanții s-au intervievat reciproc, au avut discuții aprinse despre geneza unor anumite stiluri muzicale sau au cântat la trompetă, fluier și harmoșcă. Aceste momente au fost surprinse și puse pe Tik Tok. Bogdan Mihai Simion (trainer Entomuzicologie) „Interacțiunea generală a fost minunată. În afară de câteva cazuri punctuale - unde am avut probleme tehnice din cauza conexiunii la internet - am lucrat bine cu toți copiii. Cele mai importante provocări au fost 5G-ul, device-urile care nu ascultă și cum convingi tineri de 15 - 16 ani să facă teme în vacanță. Există câțiva participanți model, Alexandra Listrat își dorește foarte mult să lase o marcă în legătură cu lipovenii pentru propria ei generație, Darius Jecan este super pasionat, iar Ștefan Milutinovici are cunoștințe muzicale solide, este autodidact, a învățat să cânte la multe instrumente de suflat și este proaspăt student la Consevatorul din Brașov.” Descoperirea participanților Participanții la ateliere au fost găsiți și contactați în pricipal prin intermediul rețelei sta-bilite acum cinci ani de inițiatoare proiectului Crescut Pe Muzică, Simona Constantin. Pe atunci Simona lucra la o cercetare pe teren în vederea lansării unui catalog cu ultimii lăutari din țară. Cei 20 de copii și adolescenti găsiți din toată țara cântă sau dansează și sunt activi în domeniul patrimoniului imaterial al muzicii tradiționale, din regiunea în care trăiesc. Participanții Crescut Pe Muzică – cine și de unde sunt din Muntenia, chiar din Călărași, locul unde-și are sediul Asociația ACCES, entitate ce stă la baza organizării proiectului, provine acordeonistul Lucian George. Bucureștiul es-te reprezentat prin Ștefan Milutinovici, un tânăr cântăreț la fluier și caval, care și-a găsit timp pentru ateliere în timp ce dădea BAC-ul și se pregătea pentru admiterea la Conservatorul din Brașov, unde a și fost admis. Din Brăila, mai exact din Făurei este acordeonistul Florinel Caraivan, adolescent care a venit ulterior în proiect și care a su-prins organizatorii și trainerii prin gradul mare de implicare. Dobrogea face parte din proiect prin cântăreața la harmoșcă din comunitatea rușilor lipoveni, Alexandra Listrat (14 ani) din Sarichioi (Tulcea), care a dat admiterea la liceu chiar în timpul atelierelor, dar și prin Gabriel Gheorghe un acordeonist de 14 ani din Constanța care s-a apucat de muzică, inspirat de unchiul său. „Am vorbit mult cu trainerii care mereu au încercat să-mi ofere diferite sfaturi legate de ce aș putea face ca să-mi iasă tema mai bine. Mi-au plăcut toți trainerii, chiar nu am unul preferat. Toți și-au dat silința și îi super apreciez pentru asta.”, spune Alex-andra Listrat din Sarichioi. Mulți dintre participanți sunt din zona Moldovei, din Vaslui sunt trei băieți de pe lângă comunitatea creată în jurul Fanfarei de la Valea Mare. Andrei Stoica și Ionut Alexandru cântă la trompetă, iar Mădălin Mavroianu (13 ani) la bariton. Mai sus, chiar din satul Fanfarei 10 Prăjini, vin trei muzicieni: Andrei Viziru care cântă la tobe și este foarte ac-tiv pe Tik-Tok, Leonard Radu, cel mai tânăr muzician din proiect, cântăreț la trompetă și Alex Panțiru, saxofonist. Din Suceava participă Ionuț Pîntiuc (16 ani), adolescent pa-sionat de trompetă, care face parte din taraful condus de Dan Lăcătuș, alături de clari-netistul Iulian Harbaca și trompetistul Alexandru Boicu. Tot din zona Sucevei este și Gabriel Marin (18 ani), trompetist din satul Mironu, care deși nu a participat la ateliere pentru că mergea la muncă, a ținut legătura cu echipa proiectului prin telefon și a pregătit materiale despre muzicienii din sat. Transilvania este pe harta proiectului prin Darius Jecan, dansator într-un ansamblu de muzică populară din comuna Frata. Din regiunea Maramureș, din orașul Carei (Satu Mare) participă două soliste și dansatoare de muzică populară, Claudia Silaghi și Andreea Abrudean. Din județul Bistrița Năsăud, orașul Sângeorz-Băi, proiectul va arăta viața muzicală a Florinei și Ioanei Gabor, soliste cu experiență de cinci ani în dansuri populare, care acum fac și dansuri contemporane și îmbină tradiția cu prezen-tul. Delia Marinescu (trainer Jurnalism) „Puștii mi s-au părut maturi pentru cei 13, 15 sau 18 ani pe care îi au. Am observat că cei care au auzit de mici în familie sau comunitate că sunt datori cumva să ducă mai departe muzica sau dansul zonei din care vin s-au implicat cel mai mult, pentru că acest proiect nu era decât o parte din misiunea pe care o aveau deja. Un exemplu es-te Alexandra Listrat din localitatea de ruși lipoveni, Sarichioi, care cântă la harmoșcă. Ne-a zis că din interviul pe care l-a facut în cadrul proiectului cu proful ei, Pimon Beje-naru, a aflat lucruri pe care nici ea, și nici alții din comunitate nu le știau și că e e bucuroasă că o să le împărtășească cu cât mai multă lume.” Pregătirea expoziției de pe 15 august În timpul rămas pâna la expoziția online de pe 15 august, participanții vor termina ma-terialele începute și se va începe lucrul la site-ul ce va găzdui expoziția. După lansare se vor organiza câteva evenimente tip Artist Talk cu participanții și alte două mese ro-tunde cu profesori și partenerii culturali. Pe Facebook și Instagram există descrierile fiecărui participant în parte și momente din evoluția proiectului, iar pe Tik-Tok vor apărea clipuri ce descriu o zi din viața fiecăruia dintre ei. Prin proiectul Crescut Pe Muzică organizatorii și trainerii și-au propus să găsească și să lucreze împreună cu 20 de adolescenți ce provin din familii de muzicieni tradiționali din toate zonele țării. Adolescenții vor realiza materiale de auto-documentare, cu sprijinul a șase profesioniști din domenii creative și informaționale diverse. La final, materialele realizate de ei vor compune o expoziție online, dedicată în special publicului tânăr. Crescut pe Muzică este un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Proiectul este organizat de către Asociația ACCES Călărași. Parteneri instituționali: Muzeul Național al Țăranului Român, Inspectoratul Școlar Județean Călărași, Primăria Municipiului Călărași.

Salată de pui cu avocado

Lămâia acrișoară, coriandrul proaspăt și cremosul fruct de avocado oferă acestei salate de pui o aromă intensă, specific mexicană. Preparatul este excelent pentru prânz sau cină.

INGREDIENTE

- 1 pachet de unt

- 70+100g zahăr

- 200g făină

- 3 linguri ulei de masline

- 3 ouă

- gem/dulceață acrișoară

- nucă măcinată

MOD DE PREPARARE:

Freacă untul cu 70g zahăr, adaugă făina și 3 gălbenușuri. Pune aluatul în tavă unsă și tapetată cu făină, și dă-l la cuptor până ce se rumenește puțin deasupra. Pune un strat de gem peste blat, urmat de albușurile bătute spumă cu zahărul (100g). Presară nucă măcinată deasupra și mai dă prăjitura puțin la cuptor.

Castraveţi umpluți cu carne de pui

INGREDIENTE

- 4 linguri și jumătate de ulei de măsline extravirgin

- 1 lingură de zeamă de lămâie

- 1 linguriță și jumătate de coriandru proaspăt și mărunțit

- 1/2 salată verde tăiată mărunt

- 1/3 castravete mediu curățat de coajă și feliat

- 220 g piept de pui dezosat, curățat de piele și prăjit pe grătar

- 1/2 avocado mediu fără sâmbure, curățat de coajă și feliat

MOD DE PREPARARE:

Amestecați într-un bol de mici dimensiuni uleiul, zeamă de lămâie, coriandrul și un praf de sare și piper. Într-un bol mai mare, puneți laolaltă salata verde și castravetele feliat, apoi turnați peste dressingul din lămâie. Adăugați puiul pregătit pe grătar și feliile de avocado.

prăjitura arlechin

Ori de câte ori ai poftă de un dulce gustos de casă, încearcă prăjitura Arlechin. Rețeta îmbină cu succes dulcele cu acrișorul, într-un desert numai bun de mâncat la o cafea sau un ceai.

INGREDIENTE

- 1 pachet de unt

- 70+100g zahăr

- 200g făină

- 3 linguri ulei de masline

- 3 ouă

- gem/dulceață acrișoară

- nucă măcinată

MOD DE PREPARARE:

Freacă untul cu 70g zahăr, adaugă făina și 3 gălbenușuri. Pune aluatul în tavă unsă și tapetată cu făină, și dă-l la cuptor până ce se rumenește puțin deasupra. Pune un strat de gem peste blat, urmat de albușurile bătute spumă cu zahărul (100g). Presară nucă măcinată deasupra și mai dă prăjitura puțin la cuptor.

Pulpe de raţă cu ciuperci brune și vin Marsala

Ingrediente:

- 7 ciocanele de pui

- 600 gr ciuperci Champignon brune

- 4 catei usturoi

- 1 lingura unt

- 3 linguri ulei de masline

- 250 ml vin Marsala

- 1.5 lingurita sare

- 0.5 lingurita piper

- Varf de cutit piper Cayenne

- 0.5 lingurita boia dulce

- 3 crengute de patrunjel proaspat

- 3 crengute cimbru

MOD DE PREPARARE:

Se tapetează cu un șervet de bucătărie absorbant pulpele de rață ca să se elimine excesul de apă, deoarece astfel se vor rumeni mai frumos. Într-o cratiță pentru sotat se pune la încins uleiul de măsline. Se condimentează cu sare și piper proaspăt măcinat și se frig ca să prindă crusta aurie. Se curăță și se taie ciupercile și usturoiul. După ce s-au rumenit pulpele de rață se adaugă ciupercile, alături de usturoiul fin tocat, sare, piper proaspăt măcinat, boiaua dulce afumată, piperul Cayenne și câteva crenguțe de cimbru și se amestecă bine. Se adaugă vinul Marsala și se lasă la gătit până se evaporă alcoolul. Se pune apoi capacul și se mai gătește la foc mic circa 35 de minute. La final, înainte de servire, se presară pătrunjel verde tocat mărunt.

PIZZA DE CASĂ

Când ai poftă de o gustare delicioasă și nu vrei să comanzi, fă o pizza de casă. Blatul se face foarte ușor, iar toppingurile rămân la alegerea ta.

Ingrediente:

- 250 g faina

- 150 ml apa calda

- 25 g drojdie proaspata/un plic drojdie uscata

- 3 linguri ulei maslin

- o lingurita zahar

- un praf de sare

- TOPPINGURI

- oregano, 2 linguri de bulion, mozarella/cașcaval, șuncă, ciuperci, măsline, ardei, porumb

MOD DE PREPARARE:

Dacă folosești drojdie proaspătă, dizolvă drojdia în apă caldă. Amestecă toate ingredientele uscate, adaugă apoi apa, urmată de ulei. Frământă aluatul, iar dacă este încă lipicios, mai adaugă făină până devine fin. Lasă aluatul deoparte pentru 20-30 de minute la cald. Între timp pregătește toppingurile. Când aluatul a crescut, unge o tavă cu diametrul de aproximativ 30 cm și pune aluatul în centrul acesteia. Folosind buricele degetelor, împinge aluatul în mod uniform, de jur împrejur, spre marginile tăvii. Dacă dorești un blat normal pentru pizza de casă, înțeapă aluatul din loc în loc folosind o furculiță. Cu cât aluatul este mai înțepat cu atât blatul va crește mai puțin. Dacă dorești o pizza de casă cu un blat pufos, poți sări peste această etapă. Combină bulionul cu 2 linguri de apă și întinde sosul obținut pe tot aluatul, urmat de oregano și mozzarella/cașcaval. Așează restul ingredientelor pe pizza și dă-o la cuptor pentru 30-40 de minute, până când blatul se colorează.

Mititei tradiționali

Mici de casă – rețeta autentică. Este cea mai veche rețetă de mici pe care poporul român o are. Deși, după cum e normal, fiecare zonă, fiecare gospodar a adaptat rețeta de mici de casă după propriul gust, aceasta este rețeta la baza căreia stau toate celelalte rețete. Iată cum poți să faci mici de casă.

Ingrediente:

- 500 g carne tocată (mix vită, porc, chiar și oaie);

- 200 ml zeamă de oase de vită;

- 3 căței de usturoi;

- 1/2 linguriță de bicarbonat;

- Condimente (cantitatea o stabilești după propriul gust): sare, piper, cimbru, ienibahar, boia, rozmarin.

MOD DE PREPARARE:

Deși carnea este deja tocată, de preferat ar fi să o mai dai printr-un robot sau o mașină de tocat. Condimentele vor pătrunde mai bine într-o pastă mai moale. Amestecă bine, adăugând treptat zeama de oase.

Adaugă condimentele și amestecă. Adaugă usturoiul și amestecă în permanență. La final, adaugă și bicarbonatul. Dacă vrei, poți să și guști, pentru a te asigura că potrivești cum trebuie aromele.

Tocăniţă de legume

Perioada Sărbătorilor Pascale a însemnat şi mese îmbelşugate, în care s-au făcut anumite excese. Pentru a ne reveni, vă propunem azi o reţetă de mancare uşoară: tocăniţă de legume.

Ingrediente:

- 2 vinete

- 2 dovlecei

- o ceapă

- un ardei gras

- 100 ml suc de roșii

- 2-3 roșii

- Sare

- 2 linguri ulei

- mărar

MOD DE PREPARARE:

1. Vinetele curățate și dovleceii la fel se taie rondele și se presară cu sare. Se lasă așa 10 minute.

2. Între timp, ceapa tăiată mărunt și ardeiul tăiat cubulețe se pun la călit în ulei.

3. Se adaugă roșiile tăiate mărunt și curățate de pielițe, se pun dovleceii și vinetele tăiate cubulețe și se lasă 5 minute pe foc.

4. Se presară sare, se toarnă sucul de roșii și se fierbe 20 de minute.

DROB TRADIȚIONAL DE PAȘTE

Ingrediente:

- 300 g carne macră de miel

- ficatul, rinichii, inima și plămânii de la un miel

- 3 legături ceapă verde

- 3 legături usturoi

- 6 ouă

- o legătură pătrunjel

- o legătură mărar

- sare și piper

Pentru copt:

- 4-5 ouă fierte tari

Organele bine spălate și carnea se pun la fiert în apă cu sare. Se ia spuma ori de câte ori se formează și se verifică după 30 de minute de fiert. Carnea și organele fierte se trec prin mașina de tocat odată cu ceapa și usturoiul, se adaugă apoi mărarul și pătrunjelul mărunt tocate și se amestecă cu ouăle bătute. Se potrivește gustul de sare și piper. Într-o tavă de cozonac unsă cu un pic de ulei și tapetată cu făină se pune jumătate din amestecul de carne, se așază ouă fierte și curățate și se acoperă cu restul compoziției. Se lasă la cuptor 40 de minute, în funcție de cuptor. Se lasă să se răcească în tavă și apoi se scoate.

PULS

În contextul izolării și încetării activității în multe locuri și industrii, aerul a devenit atât de curat încât, pentru prima oară, locuitorii orașului indian Jalandhar au văzut lanțul muntos Dhauladhar, parte din Himalaya. O surpriză neașteptată, pe care nimeni nu și-a imaginat că o va avea în această viață, arată India TV. India e în stare de urgență din 24 martie până la 15 aprilie, iar efectele lipsei poluării sunt tot mai vizibile. Imaginile care fac înconjurul Indiei și nu numai, au fost surprinse vineri, la peste o săptămână de la impunerea stării de urgență. Oamenii au ieșit pe acoperișuri să imortalizeze ceea ce sunt convinși că nu vor mai vedea vreodată. What nature was.. And what we had done to it „Niciodată nu am văzut lanțul Dhauladhar de pe acoperișul casei mele în Jalandhar... niciodată nu mi-am imaginat că este posibil. Cea mai clară dovadă asupra impactului poluării asupra globului, din Europa până în Africa”, a scris pe Twitter unul dintre cei care au imortalizat momentul, jucătorul de cricket Harbhajan Singh. În India, industria s-a oprit de tot. Chiar dacă tot cei mai săraci sunt și cei mai loviți de situație, natura în sfârșit are timp să-și tragă sufletul și să se curețe. Foto: SAUMYASHARMA711/TWITTER

Poiana lui Iocan

Complexitatea crizei de astăzi este fără precedent în istoria recentă. Economia înseamnă suma tranzacțiilor ei, iar tranzacțiile se întâmplă când cererea se „întâlnește” cu oferta. Avem azi o criză pe partea de ofertă, determinată de faptul ca oamenii stau în case, nu mai produc la fel ca înainte, iar lanțurile de aprovizionare sunt complet bulversate. Într-o lume integrată, în care aproape fiecare produs final este compus din părți produse în alte piețe, orice ruptură în lanț generează lipsa produsului final. Dacă oamenii stau acasă, veniturile lor scad, la fel și consumul lor. Da, pe termen scurt dăm iama în alimente și medicamente, dar câți semeni de-ai noștri își pun astăzi problema să cumpere o mașină nouă, să investească într-un apartament sau să plece într-o vacanță? Scăzând cererea, producția scade și mai mult, iar firmele își restrâng activitatea pentru că nu au suficiente intrări pentru a acoperi salarii, chirii, investiții. Deci dau oameni afară, ceea ce reduce și mai mult veniturile disponibile pentru consum, ceea ce determină o nouă scădere a cererii, apoi a ofertei ș.a.m.d. Riscăm, așadar, o spirală a morții, din care putem ieși doar prin intervenții guvernamentale masive, dar deștepte. Sigur, există varianta că și aceasta e doar o criză „în V”, gen SARS 2003 sau H2N2 1957-1958, cu o revenire economică la fel de bruscă precum scăderea. Dar mințile luminate ale lumii ne avertizează deja să fim mai prudenți în așteptări. O criză aparte: ce trăim și ce urmează…?

PULS

Pandemia de coronavirus, care afectează în aceste zile întregul glob, are și nu aspect pozitiv (dacă îl putem numi așa, în acest context): oferă planetei „o gură de aer proaspăt”. Ținând cont de faptul că activitatea industrială este redusă semnificativ în această perioadă, Terra beneficiază de o binemeritată pauză, care-i permite să respire. Acest lucru poate fi văzut ca pe un prim pas în lupta împotriva schimbărilor climatice. Prima dată, aceste efecte au fost vizibile în China, și nu doar în zona Hubei, afectată grav de noul coronavirus. Măsurile luate la nivel general de autorități au făcut ca poluarea să se reducă semnificativ. Și în Europa se observă deja același trend cu privire la îmbunătățirea calității aerului. Cele mai noi date furnizate de satelitul Copernicus Sentinel al Agenției Spațiale Europene arată scăderi semnificative ale poluării atmosferice deasupra întregii Europe. Acest fenomen se datorează reducerii transporturilor, impuse de măsurile de carantină instituite pe acest continent. În Milano, concentrația medie de dioxid de azot din ultima luna a fost cu 24% mai mică, în comparație cu cea înregistrată în urmă cu două luni. În Barcelona, nivelurile de dioxid de carbon au scăzut cu 55%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Schimbări asemănătoare ale nivelului de poluare au fost observate și în Statele Unite, mai ales în California. La fel, în București, încă din prima săptămână de carantină, aerul era în sfârșit, respirabil. Și nu numai reducerea poluării este unul dintre efectele neașteptate ale coronavirusului, ci și înaintarea treptată a animalelor pe „teritoriul” oamenilor. Spre exemplu, delfinii și lebedele au apărut pe canalele Veneției, la o săptămână după ce orașul a fost închis, pentru a împiedica răspândirea virusului. Planeta se descurcă și fără noi… Problema este alta...ce se va întâmpla după întoarcerea la „normalitate”?

Poiana lui Iocan

Pe măsură ce coronavirusul își continuă marșul în întreaga lume, guvernele au apelat la diferite măsuri pentru a proteja sănătatea publică, cum ar fi distanțarea socială.Acest lucru a redus fluxul de bunuri și oameni, a blocat economiile și este în curs de a produce o recesiune globală. Contagiunea economică se răspândește acum la fel de repede ca boala în sine. Acest lucru nu părea plauzibil acum câteva săptămâni. Mai departe, de-a lungul traiectoriei bolii, costurile economice sunt mult mai mari, iar prezicerea căii de urmat, a devenit aproape imposibilă, întrucât dimensiunile multiple ale crizei sunt fără precedent și nu se cunosc. Pe acest teritoriu necunoscut, întrebările apăsătoare includ calea șocului și a redresării, dacă economiile vor putea reveni la nivelurile de producție și la nivelul creșterii anterioare șocului și dacă va exista o moștenire structurală din criza coronavirusului.

PULS

Ce au în comun banii și hârtia igienică? Numerarul este elementul fundamental fără de care nimeni nu se poate descurca (mai ales în momentele de stres financiar) și mecanismul de spălare al economiei mondiale. La fel cum unele gospodării se aprovizionează frenetic cu hârtie igienică, firmele se luptă cu disperare să obțină bani. În teorie, banii nu ar trebui să se termine niciodată, pentru că pot fi tipăriți. Însă, atunci când firmele sunt disperate după numerar, aceasta pune o tensiune potențial devastatoare pe sistemul financiar global. Potrivit ultimelor informații, Rezerva Federală a Americii și alte bănci centrale au eliberat săptămâna trecută un val vast de lichidități. Acest lucru poate avea un efect devastator asupra sistemelor financiare globale.

Poiana lui Iocan

Conform comunicatului de presă, Ministerul Economiei a publicat în Monitorul Oficial ordinul de ministru, care aprobă metodologia de solicitare și eliberare a Certificatelor de Situație de Urgență, pentru firmele care vor să beneficieze de măsurile de sprijin guvernamental, la cerere, dacă au fost afectate de pandemia de coronavirus. Certificatele de situație de urgență sunt solicitate și se vor elibera exclusiv electronic, prin intermediul platformei http://prevenire.gov.ro. Certificatele de situație de urgență vor fi emise în două forme: a) TIP 1 (ALBASTRU) – eliberat pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere din care rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență decretate; b) TIP 2 (GALBEN) - eliberat pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe proprie răspundere din care rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie – februarie 2020. Certificatele pentru situație de urgență se solicită în baza unei declarații pe propria răspundere, prin care solicitantul își asumă faptul că toate datele furnizate sunt complete, reale și corecte în fiecare detaliu prezentat. Modelul declarației pe propria răspundere va putea fi descărcat de pe platformahttp://prevenire.gov.ro.

PULS

În timp ce pandemia de coronavirus și schimbările climatice sunt probleme inerent diferite, acestea împărtășesc două caracteristici importante: ambele sunt crize globale, care amenință viața a milioane de oameni. Cu toate acestea, o singură criză a inspirat acțiuni răspândite și drastice din țările de pe glob. Pentru noul Covid-19, boală cauzată de răspândirea unui virus agresiv, guvernele, întreprinderile și persoanele din întreaga lume au întreprins măsuri fără precedent - ca în vreme de război. Granițele au fost închise, școlile închise, evenimente anulate, fabrici închise, milioane de oameni au spus că vor lucra de acasă și au fost eliberate fonduri de urgență. Niciun cost economic nu a fost prea mare pentru a stopa răspândirea bolii. Coronavirusul demonstrează că este posibil să se facă schimbări dramatice și sacrificii economice pentru a salva vieți. De zeci de ani, oamenii de știință au cerut să fie luată în serios criza climatică. În ciuda numeroaselor acorduri internaționale, guvernele au luat lent măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon. Emisiile provocate de căldura din activitatea umană continuă să crească, poluarea aerului continuă să sufoce orașele, iar lumea este pe cale să se încălzească cu 3 ° C peste nivelurile preindustriale. Deci, de ce nu au făcut guvernele mai mult pentru a-și proteja cetățenii de impactul schimbărilor climatice? Lumea se reunește pentru a combate coronavirusul. Poate face același lucru și pentru criza climatică.

Poiana lui Iocan

Noul Covid19 - Ironic, don’t you think?! Peste 80 de țări au impus interdicții de călătorie pentru a stopa noul coronavirus. Pe 16 martie, Germania și-a închis parțial granițele cu Austria, Danemarca, Franța, Luxemburg și Elveția. Canada și-a închis frontierele pentru oricine nu un cetățean sau un rezident (deși americanii vor fi scutiți). Arabia Saudită a impus restricții călătorilor, pentru mai bine de 30 de țări. Kenya a mers chiar mai departe, interzicând călătoriile în și din orice țară cu cazuri confirmate de covid-19 (până la 16 martie au existat mai mult de 150 de astfel de țări). Cât de eficiente sunt astfel de restricții?

PULS

Dintre cele peste 2.200 de companii cu acționariat chinez, 2.120 au pondere directă, majoritară, de peste 50%, potrivit datelor publicate de companii la Ministerul Finanțelor Publice. Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar de investitorii chinezi a depășit 1,3 miliarde de lei în anul 2018. Principalele sectoare cu investiții directe majoritare chineze, grupate după cifra de afaceri sunt: comerțul (810 milioane de lei, 62%), industria prelucrătoare (413 milioane de lei, 31%) și hoteluri și restaurante (45 de milioane de lei și 3% din total). Cei mai mulți investitori chinezi din România aleg Bucureștiul, astfel că, din punct de vedere geografic, Bucureștiul conduce cu o cifră de afaceri de 470 de milioane de lei, care constituie 36% din total, fiind urmat de județele Hunedoara, cu cifra de afaceri de 404 milioane de lei și 31% din total, și, pe locul 3, Ilfov, cu 233 milioane de lei de lei și 18% din total. Cu toate acestea, China nu se numără printre cei mai mari investitori străini direcți din România, iar valoarea investițiilor chineze a fost mai mică de 100 de milioane de euro în 2018, potrivit metodologiei Băncii Naționale a României (BNR).

Poiana lui Iocan

Noul Covid19 - Ironic, don’t you think?! Nu ne-am dumirit noi prea bine cu „vechiul” Coronavirus, că specialiștii chinezi au făcut un studiu, din care reiese că noul coronavirus se transmite la o distanţă de 4,5 metri de persoana infectată, supravieţuieşte cel puţin 30 de minute în aer, după ce „sursa” infecţiei nu mai este prezentă şi rezistă circa patru zile pe diferite suprafeţe. Destul de agresiv, ăsta micu’! Unii îl tratează cu maximă seriozitate, alții îl iau în derâdere...Cert este că „micuțul” a făcut ravagii, OMS aflându-se în situația de a transforma epidemia în pandemie. „Ar fi prima pandemie din istorie care ar putea fi izolată şi ţinută sub control, nu suntem la mila virusului.“ Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general OMS Autorităţile din diferite ţări au realizat deja un plan de pregătire în caz de pandemie, care include şi un stoc minim recomandat cetăţenilor ca măsură de prevenţie în caz de pandemie generată de noul coronavirus: medicamente pentru gripă şi răceală, calmante pentru dureri, vitamine; stocuri de alimente şi apă pentru două săptămâni, stocuri de medicamente necesare pentru 14 zile (pentru persoanele care urmează tratamente), autoizolarea şi evitarea spaţiilor publice aglomerate.

PULS

România nu și-a respectat angajamentele față de Uniunea Europeană, luate pentru colectarea gunoaielor. Țara noastră riscă amenzi de peste 200.000 de euro pe zi. România reciclează doar 14% din deșeuri. Până în acest moment, statul român ar fi trebuit să ajungă la un nivel de reciclare de 50% din deșeurile care pot fi refolosite. Ori, țara noastră abia prelucrează de trei ori mai puțin. Lipsa de educație ecologică și neimplicarea autorităților au transformat colectarea selectivă într-un dezastru. În lipsa unor măsuri ferme, ne pasc amenzile. Avertismentele Uniunii Europene sunt clare: dacă până la sfârșitul anului România nu va pune la punct o infrastructură de colectare a deșeurilor, țara va intra în procedura de infringement, iar sancțiunile se vor ridica la peste 200.000 de euro pe zi. O mare parte din gunoiul reciclabil din România, dar și din alte state europene, se trimitea în China. Chinezii au închis, însă, porțile pentru gunoiul altora, așa că multe țări, fără putere de procesare, s-au trezit, ca și noi, cu munți întregi de gunoaie. Înainte, China colecta din Europa volume semnificative de deșeu, volume care la momentul de față rămân blocate la nivel European, fapt pentru care, din păcate, la momentul actual ne îndreptăm spre un blocaj pe piața deșeurilor reciclabile. Potrivit ONG -urilor, cantitatea de deșeuri ar scădea considerabil dacă am refolosi cât mai multe materiale. O singură tonă de hârtie reciclată salvează, de exemplu, 15 arbori de la tăiere. Schimbarea mentalității ar trebui să plece din școală, la fel ca în Austria, unde gunoiul se colectează selectiv de 30 de ani. Philippe Al Ghajari: „3725 copii chiar de la clasa 0 până 12-a nu știu din ce e realizat plasticul. Întrebarea mea capcană este că plasticul se găsește în mine, pe câmp sau în copaci. Dacă găsesc unul sau doi oameni pe clasă să știe că e realizat din petrol, sunt extrem de fericit.” Ca să ne aliniem cu adevărat normelor europene, fiecare om ar trebui să aibă în casă două tomberoane. Unul pentru fracția umedă, iar altul pentru fracția uscată, adică materiale reciclabile. Compania de salubritate ar trebui să ridice gunoiul cu două mașini diferite. Gunoiul revalorificat ar trebui să ajungă mai întâi în companiile de colectare selectivă și abia apoi în fabricile de reciclare. Acestea sunt, însă, puține și ne așteaptă un blocaj, susțin reprezentanții firmelor. Mai e mult până departe.

Poiana lui Iocan

Comisia Europeană a lansat un apel pentru o campanie de promovare a produselor agroalimentare din țările UE. Sunt alocate 200 de milioane de euro pentru ca produsele noastre să fie popularizate în UE, dar şi în SUA, Canada, China, Japonia etc. Printre sectoarele eligibile se numără sectorul produselor lactate și al brânzeturilor, sectorul uleiului de măsline și sectorul vitivinicol. La nivelul UE, Comisia va cofinanța campanii destinate să promoveze diferitele sisteme și etichete de calitate din UE (organic, denumire de origine protejată (DOP), indicație geografică protejată (IGP), specialitate tradițională garantată (STG), produs din regiunile ultraperiferice ale UE). Se pot înscrie asociații de producători sau grupuri care promovează produse tradiționale. Termenul limită pentru aplicații, este 16 Aprilie 2020. Cum ar fi ca țara noastră să profite la maxim de aceasta oportunitate?!