paw zone

Alimente și substanţe dăunătoare

Sunt multe alimente comune pe care câinii nu le pot mânca și substanțe non-alimentare, inclusiv plante, care sunt potențial otrăvitoare. Pe unele dintre acestea le cunoaștem, în timp ce altele ne pot surprinde. Atenție! Nu lăsați la îndemână produsele pentru curățenie. În timp ce unele ar putea duce doar la un deranjament stomacal ușor, altele pot cauza arsuri grave ale limbii, gurii și stomacului – sau chiar pot fi letale. Nu administrați câinelui medicamente decât la indicația medicului veterinar. Multe medicamente de uz uman pot fi letale pentru câine, deci cereți sfatul medicului veterinar înainte de administrare. Nu lăsați ciocolata la îndemână. 15 grame de ciocolată de menaj/kilogram din corp pot cauza probleme. Este tentant să-i oferim prietenului nostru patruped dulciuri crezând că îl recompensăm, dar nu este sănătos. Aveți grijă la ce se află prin casă. Chiar și obiectele menajere zilnice pot fi periculoase, cum ar fi monedele, naftalina, uleiurile aromatice, balsamul de rufe, detergentul pentru mașina de spălat, baterii, țigări, cafea boabe și băuturi alcoolice. Produsele pentru mașină sunt letale pentru câini. Uleiul, benzina și antigelul se țin la loc sigur – chiar și o cantitate infimă de antigel se poate dovedi letală. Plante care pot fi otrăvitoare pentru câini Este extrem de important să cunoaștem efectele plantelor otrăvitoare asupra câinelui. Aloe vera Măr (semințe) Caise (sâmbure) Brândușă de toamnă Cireșe (sâmburi și frunze uscate) Narcisă Iederă englezească, iederă otrăvitoare și alte tipuri de iederă Mușcată Marijuana Leandru Crin Oriental Piersică (frunze uscate și sâmbure) Primula Rhododendron Plantă de tomate (fruct verde, tulpină și frunze) Tisa Amarilis Azalea Pasărea Paradisului Clematis Cyclamen Eucalipt Arborele indian de cauciuc Lăcrămioare Vâsc Solanacee Ceapă Crinul păcii Crăciuniță Filodendron cu frunza ruptă Crin Salcie plângătoare Aveți grijă de prietenii dumneavoastră!

PISICA ESTE MEDICAMENT

Se spune că pisica este un medicament viu pentru oameni. Oare este mit sau realitate? Cercetătorii spun că felinele au capacităţi vindecătoare. Ele erau cunoscute şi apreciate încă din antichitate, mai ales în Egipt. Cine are o pisică ştie că este extrem de curată, graţioasă, comodă, şireată, iubitoare de libertate și longevivă. Pisicile simt când un om este bolnav şi pot identifica energia negativă în organism. Ele au un câmp electromagnetic foarte puternic, iar prin contactul între om şi pisica, undele electromagnetice ale acesteia neutralizează undele emise de un organism bolnav. În urma unor sondaje, specialiștii au observat că în familiile în care există pisici, atmosfera e mai senină, bolile sunt mai rare, iar afecţiunile se vindecă mai repede. Pisica simte dacă te doare ceva. Nu trebuie să te miri dacă o pisica ţi se aşază în brațe, la șale, pe cap sau în zona cervicală. Pisica încearcă să se lipească de acea parte a corpului unde se află organul bolnav şi, după un timp, durerea se ameliorează. Bioenergeticienii consideră că pisicile au capacităţi extrasenzoriale foarte dezvoltate. Acest lucru le permite să vadă aura omului şi la nevoie să o trateze. Înainte de toate, frumoasele vietăți pot fi ajutoare de încredere ale neurologilor şi psihoterapeuților. Ele reduc stările de nelinişte, calmează, trezesc sentimente de încredere și de optimism. Pisica şi inima Sistemul cardiovascular pare a fi „specializarea” acestor patrupede. Un medic va spune că sunt cei mai buni „cardiologi”, aşa că cei care suferă de hipertensiune, au trecut printr-un infarct sau accident cerebral li se recomandă să ţină mai des în braţe o pisică. Din experienţă s-a constatat că prezenţa în casă a unei pisici stabilizează tensiunea arterială şi la persoanele cu distonie neurovegetativă. Conform observaţiilor făcute de cercetători americani, în cazul persoanelor care au pisici, riscul de a face un infarct scade cu 30-40%. Iubitorii de pisici spun că favoritele lor diagnostichează întotdeauna corect starea de spirit şi de sănătate a stăpânului, se aşază pe pieptul lor şi adesea previn chiar atacurile de cord. Pisica şi creierul Un alt efect uimitor al influenţei pisicilor asupra organismului omului este îmbunătăţirea memoriei. Medicii au găsit următoarea explicaţie a acestui fapt: cea mai mare acumulare de puncte care activează memoria se află în centrul palmei. Pentru stimularea acestor centri, în Orient se fabrică bile speciale. Câte două asemenea bile se ţin zilnic în fiecare palmă, rostogolindu-le. La noi această practică nu este răspândită, în schimb ne putem mângâia câinele sau pisica. Specialiştii au mai observat că aceste animale ajută la reducerea mai rapidă a febrei în cazul persoanelor răcite sau gripate, calmează senzaţiile dureroase şi chiar întăresc oasele! Conform uneia dintre ipoteze, torsul ar fi sursă acţiunii terapeutice a pisicilor. S-a măsurat şi frecvenţa pe care o are torsul pisicii – între 25 şi 50 Hz. Din experiență, pot confirma cele spuse mai sus. Cu cât mai multe pisici, cu atât mai mult calm și stare de bine. Pentru o viață sănătoasă vă recomand cel puțin o pisică!

Importanţa deparazitării

Se spune că primăvara este momentul ideal pentru deparazitarea animalelor de companie. Practic, trebuie să ne deparazităm patrupedul periodic, indiferent de anotimp. Este adevărat că la începutul primăverii sunt întâlnite condiţiile ideale care favorizează parazitismul animalelor de companie, o parte din aceşti factori fiind legaţi de imunitatea scăzută, însă cel mai mare impact îl au factorii de mediu (creşterea temperaturii, umiditatea crescută, vegetaţia abundentă), care cresc riscul de infestare cu paraziţi externi. Cea mai importantă sursă de paraziţi o reprezintă contaminarea mediului ambiant. De asemenea, hrănirea animalelor cu carne crudă sau insuficient preparată termic pot expune animalele la parazitoze interne. Cele mai întâlnite tipuri de paraziţi intestinali sunt ascarizii, teniile şi coccidiile, iar dintre paraziţii externi, cel mai frecvent întâlniţi sunt puricii, căpuşele şi dermatofiţii. Principalele simptome ale parazitozelor sunt: scăderea în greutate, tulburările digestive, scaunele moi care alternează cu cele normale sau cu sânge, precum şi lipsa de energie. Lipsa tratamentului poate duce la migrarea paraziţilor prin diferite organe şi poate genera tuse, icter, anemie, paralizii, manifestări nervoase etc., în funcţie de localizarea acestora. În infestaţii grave, parazitozele pot fi letale, mai ales dacă animalul nu are un sistem imunitar puternic. Alteori, existenţa paraziţilor interni evoluează fără semne specifice, motiv pentru care este important să deparazităm cu regularitate animalele de companie. Deparazitarea externă se poate realiza folosind diverse produse, ţinând cont de vârsta şi greutatea animalului. Atât în cazul câinelui cât şi al pisicii, spray-ul antiparazitar este indicat pentru puiuți, după 2 zile de la naștere. După vârsta de 4 săptămâni, se poate folosi pudra antiparazitară, iar după 7-8 săptămâni se pot folosi pipetele. Deparazitarea externă a căţeilor după vârsta de patru luni, când termină schema de vaccinare, se va face lunar, întrucât toate produsele antiparazitare externe cu aplicare la nivelul pielii au durată de acţiune o lună. Pentru a prelungi această durată se pot folosi zgărzi. Calendarul deparazitării interne la pisici şi căţei La căţei: de la 6 săpt. de 2 ori/lună, până la 3 luni, apoi de 4 ori/an. La pisici: de la 6 săpt. şi greutate > 0,5 kg, apoi de 4 ori/an. Dacă animalul continuă să elimine paraziţi, se face rapel la 10-14 zile de la prima administrare, pentru a surprinde toate formele evolutive ale paraziţilor. În cazul animalelor de curte, o atenţie deosebită trebuie acordată deparazitării mediului ambiant, care asigură o sursă continuă de paraziţi, atât externi cât şi interni.

Atenţie la urechi!

Râia auriculară la pisici Râia auriculară este un tip de parazit extrem de mic, cunoscut sub numele de Otodectes cynotis, care poate infecta urechile pisicilor. Dacă observi ceva neobișnuit în urechile pisicii, ca o substanță maronie, atunci trebuie să știi că este foarte probabil, ca pisica ta să aibă râie auriculară. Acest parazit trăiește și se reproduce în canalele urechii, hrănindu-se cu resturile de piele și fluidele celulare. Fiind foarte contagioasă, râia auriculată este adesea transmisă de la animal la animal. Deși paraziții pot infecta, atât pisicile, cât și câinii, ei sunt mai întâlniți la pisici și sunt responsabili de mai mult de 50% infecțiile la urechi. Oamenii sunt imuni la acest parazit. Simptome 1. scărpinat excesiv și frecare a urechilor 2. scuturarea capului 3. căderea părului în jurul urechii și dermatită 4. secreție maro 5. miros neplăcut în zona urechilor inflamații ale urechilor 6. cruste și răni de la scărpinat Râia auriculară poate fi trată cu produse pe care le recomandă medicul veterinar. De cele mai multe ori sunt folosite picături sau unguente care se aplică direct in ureche. În cazul în care urechile sunt infectate sau acumularea de secreție este mare, vor fi necesare spălături și o curațare ușoară, periodică. În acest caz, medicul poate prescrie și un antibiotic pentru a combate infecția. Îmbunătațirea stării pisicii poate apărea imediat după începerea tratamentului, însă trebuie să ținem cont că tratamentul trebuie continuat pe toată perioada indicată de medicul veterinar, pentru vindecare completă. Vizita la medicul veterinar este obligatorie pentru diagnostic și stabilirea unui tratament! Este indicat să folosim soluții antiparazitare pentru prevenire. Râia auriculară nu reprezintă un pericol serios pentru sănătatea pisicii tale, putându-se trata ușor, odată identificată. Cu toate aceastea, dacă rămane netratată poate genera infecții secundare ale urechii, iar complicațiile pot avea efecte neplăcute.

Cum îngrijim o pisică?

Pisica este al doilea animal de companie ca răspândire, după câine. Spre deosebire de acesta, pisica a rămas un animal independent. Frumoasa felină este admirată datorită unor trăsături de caracter foarte puternice: independență, personalitate și naturalețe. Pisica este companionul ideal pentru persoanele care muncesc sau cele care locuiesc într-un apartament. Pisicile de apartament au un alt stil de viată, comparativ cu cele care umblă libere pe afară. Unii oameni consideră că o pisică este mai fericită dacă poate să iasă din casă. Acest lucru nu este adevărat, mai ales dacă pisica este obișnuita de mică să traiască în casă. Dacă pisica este crescută într-un apartament situat la un etaj superior sau într-o casă aflată aproape de o stradă foarte circulată, nu trebuie lăsată singură afară. O felină care nu intră prea mult in contact cu lumea din exterior, are un risc mai scăzut de a lua unele boli și este ferită de accidente. Nu trebuie să lăsați niciodată pisica fără mâncare. Indiferent de mediul în care trăiește, pisica trebuie să mănânce cel puțin de două ori pe zi. Ea este un animal carnivor care mănâncă puțin și des. Pisica nu vânează de foame. Cele mai mari performanțe vânătorești sunt obținute de pisică atunci când este sătulă. Pisicile de casă obișnuiesc să-și facă nevoile afară. Problema litierei se pune în cazul pisicilor de apartament. Este obligatoriu ca nisipul să fie schimbat zilnic, deoarece cea mai mare parte a bolilor și a paraziților se dezvoltă în litieră. În ceea ce privește pisicile de curte, nu trebuie lăsate în ploaie, deoarece pot muri de hipotermie. Pisica are un corp mic, care, atunci când începe să se răcească, poate genera o mare problemă. Pisica trebuie spălată doar dacă este absolut necesar! După baie, pisica trebuie uscată imediat, deoarece hipotermia este inevitabilă. Acest fenomen se întâlnește foarte des la puii de pisică, deoarece sunt mai fragili. În general, pisicile sunt curate. O pisică murdară este bolnavă sau tulburată, acesta fiind un semn care ar trebui să vă îngrijoreze. Pisicile, deși sunt animale carnivore, mănâncă, din când în când și iarbă. Aceasta este ca un medicament pentru ele. Atenție mare la pisicile de apartament, pentru că tind să mănânce plantele din ghiveci, iar unele sunt toxice pentru ele și pot chiar să le cauzeze moartea. Cele mai răspândite plante toxice de apartament sunt: Aloe Vera, yucca, laleaua, leandrul, lăcrămioara. Pentru a preveni incidentele neplăcute, trebuie să-i asigurați cantitatea necesară de „iarba mâței”. Pisicile de curte au posibilitatea să își ia din natură cantitatea necesară de iarbă. Indiferent dacă este pisică de casă sau de curte, trebuie periată. Mica felină are nevoie de aproximativ 16 ore de somn pe zi. Pisicile au nevoie să își ascută ghiarele. Cele care locuiesc în curte, pot face acest lucru pe arbori...Pentru cele din apartament este bine să cumpărați ceva special, dacă nu vreți să găsiți „model” pe mobila dumneavoastră.

DESPRE ARICI

Fie că îl întâlniți întâmplător, fie că vă decideți să va luați ca animal de companie, trebuie să știți câte ceva despre arici. În această perioadă sunt întâlniți destul de des, așa că fiți atenți când tundeți iarba. Ariciul este indicat ca animal de companie, persoanelor care nu au mult timp la dispoziție. Ariciul comun este originar din Europa, dar a fost introdus și în Noua Zeelandă. De asemenea, rude ale ariciului comun trăiesc și în alte zone, în diverse habitate (de la dunele de nisip, pâna chiar și în gradini, hibernând între patru și șase luni pe an. Ariciul este un animal cu un corp rotuși cu picioare scurte. Spatele acestuia este acoperit cu multe ace, dar burta este pufoasa și moale. Există peste 7.000 de țepi ascuțiți pe un arici, care sunt fire de par modificate, ce includ camere cu aer, pentru a-i face mai ușori. Are pe corp culori închise (gri, negru sau maroniu) iar țepii au culoarea maro cu alb. Este de mărimea unui iepure și cântărește între 0,9 - 1,5 kg. Înainte de a achizitiona un arici ca animal de companie, trebuie să știm câteva lucruri despre el, pentru a avea un arici fericit și bine ingrijit. Fiind un animal solitar, are nevoie de un spatiu doar pentru el, fiind recomandată ținerea lui într-un acvariu sau o cusca mare. Pentru că este foarte jucaus, are nevoie de locuri unde să se ascundă, un ghiveci de flori spart sau o casuța pentru arici, puse in acvariu sau in cusca, sunt o completare perfecta. Prima caracteristică pe care o atribuim ariciului este mantia de tepi, care apară ariciul de intemperii și de prădători. În plus au un rol esential în limbajul corporal. Aricii tineri schimbă țepii de pui de 3-4 ori, pentru a îi înlocui cu cei de adult. Procesul durează pâna spre 5-6 luni și este destul de dureros. Nu trebuie sa-i mangaiem țepii sau să îl întoarcem pe spate în această perioadă. Aricii experimentează diverse sentimente pe care le exprimă prin intermediul țepilor. Când se simt amenintați se adună ghem, cu țepii ridicați. Când doar țepii de pe spinare sunt ridicați, înseamnă că este speriat. Dacă doar țepii de pe creștet sunt ridicați, ariciul este nesigur și precaut. Bineînțeles, când țepii sunt culcați pe corp, relaxați, înseamnă că ariciul se simte în sigurantă și este încrezator. Trebuie evitate zgomotele și agitația în jurul ariciului, acesta speriindu-se foarte ușor. La fel ca multe alte animale sălbatice aflate în captivitate, și ariciul poate lua peste masură în greutate. Micul dejun trebuie sa fie mai bogat, el fiind mai activ în această parte a zilei, iar, in rest, are nevoie doar de mici gustări, dar fără a exagera. Alimentația trebuie să fie bogata în proteine și saracă în grăsimi. Meniul unui arici cuprinde: muște, melci, insecte, viermi, fructe, rame, greieri sau mancare din comert speciala pentru aceste micute mamifere.Mănâncă, de asemenea, crochete de pisici. Trebuie să aibă apă la dispoziție. Asemenea urșilor, aricii hibernează pe timpul iernii. În captivitate, dacă temperatura scade sub 24 de grade Celsius, ariciul crede că e iarnă și intră în hibernare. Dacă temperatura trece de 30 de grade Celsius îi provoacă stress și o stare de moleșeală. În sălbăticie, aricii ttrăiesc între 2 și 4 ani. Din fericire, în captivitate, speranța de viată a ariciului a crescut până la 6-7 ani, recordul fiind stabilit de un arici care a trăit 17 ani, la o fermă din Franța, potrivit www.animalutul.ro. Ariciul, ca orice animal de companie, trebuie dus la veterinar pentru controale periodice.

La plimbare... cu bun simţ

Ieșim din starea de urgență, vremea este frumoasă, așa ca putem să ieșim la plimbare cu prietenii noștri necuvântători. Totuși, persoanele care dețin un câine trebuie să respecte câteva reguli de bun simţ, dar şi câteva legi, atunci când ies cu patrupedul la plimbare. În primul rând, cred că este o regulă de bun simț, ca proprietarul să strângă după câinele său. Câinii îi plimbam în lesă! Nu ştim niciodată când animalul poate să atace sau să fie atacat de alt câine sau să fie lovit de o mașină. Există legi care reglementează acest lucru. O atenţie foarte mare trebuie să acorde stăpânii câinilor din rase periculoase şi agresive, precum Pitbull sau Amstaff. Proprietarii trebuie să cunoască foarte bine legea, întrucât este aspră cu ei. Amenzile primite de posesorii de animale sunt, in general, acordate pentru că nu au strâns excrementele în urma câinilor şi pentru că nu şi-au plimbat căţeii în lesă, potrivit legii. Obligaţiile stăpânilor de câini, reglementate prin lege Potrivit legii 258 din 2013, posesorii de câini sunt obligaţi să îşi identifice prin microcipare animalele şi să le sterilizeze, excepţie de la sterilizare făcând câinii acreditaţi de Asociaţia Chinologică Română. Amenda este de la 5.000 lei la 10.000 lei. De asemenea, proprietarii şi deţinătorii de câini au obligaţia de a menţine igiena în spaţiile publice, în spaţiile adiacente acestora, în holurile şi căile de acces ale spaţiilor locative. În caz contrar, amenda este de la 5.000 lei la 10.000 lei. Se interzice plimbarea câinilor de companie prin parcuri şi grădini fără lesă, iar cei din categoria câinilor agresivi fără botniţă, unde proprietarul animalului de companie trebuie să păstreze curăţenia. Toţii câinii cu stăpâni trebuie să fie vaccinaţi anual împotriv turbării. Obligaţiile suplimentare ale persoanelor care deţin câini din rase periculoase sau agresive Rasele periculoase sunt următoarele, potrivit Ordonanţei de Urgenţă Nr. 55 din 30 aprilie 2002: câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor, precum şi câinii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor. Proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor din rasele agresive au următoarele sunt obligaţi să aibă vârsta minimă de 18 ani, să aibă capacitate deplină de exerciţiu, să nu fi fost condamnaţi pentru săvârşirea unei infracţiuni contra persoanei. Accesul câinilor din rase agresive în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, precum şi în alte locuri publice, cu excepţia drumurilor publice şi a căilor de acces către acestea, este interzis. Accesul câinilor din rasele periculoase în părţile comune ale imobilelor în care sunt deţinuţi, pe drumurile publice şi pe căile de acces către acestea este permis numai dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în zgardă şi lesă sau ham de către proprietar ori de către deţinătorul temporar. Staţionarea acestor câini în părţile comune ale imobilelor este interzisă. Accesul câinilor din rasele agresive, precum şi al exemplarelor cu potenţial agresiv în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, în locurile publice, precum şi în părţile comune ale imobilelor este permis numai dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în lesă de către o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute. Amenda este cuprinsă între 1.500 - 3.000 de lei. În locurile special amenajate pentru câini accesul câinilor prevăzuţi în prezentul alineat este permis fără botniţă şi fără lesă. Toţii câinii din rasele periculoase, indiferent de sex, vor fi obligatoriu sterilizaţi. Sterilizarea câinilor va fi confirmată în carnetul de sănătate de către medicul veterinar care a efectuat intervenţia. Mai mult, importul sau comercializarea câinilor din aceste constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani şi confiscarea acestora. Neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul câinelui sau de deţinătorul temporar al acestuia asupra unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Dacă fapta a avut ca urmare vătămarea corporală gravă, pedeapsa este cea prevăzută la art. 181 - 184 Cod penal. Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Curiozităţi din lumea necuvântătoarelor (II)

În articolul de astăzi vă prezentăm câteva curiozități despre animale care, sperăm noi, vă vor surprinde. O cârtiță poate săpa un tunel de 90 de metri într-o singură noapte; Pinguinii Gentoo își cer în căsătorie partenerii oferindu-le o pietricică; Asemeni oamenilor, și vacile au prieteni buni. Potrivit cercetătoarei Krista McLennan, vacile își fac prieteni și devin îngrijorate atunci când sunt separați; Vidrele de mare se țin de mană în somn pentru a nu fi separate de curenți; O curiozitate despre broaștele țestoase este că pot respira prin fund; Tarantula poate trăi timp de doi ani fără să manance; În Japonia, macacii știu cum să introducă monedele în aparatele cu snacksuri pentru a cumpăra ceva de ronțăit; Șoarecii râd atunci când sunt gâdilați; Căluții de mare sunt monogami, iar atunci când înoată se țin de codițe; Puiuții de cațel băieței le vor lăsa pe fete să câștige atunci când se joacă pentru a le putea cunoaște mai bine.

Curiozităţi din lumea necuvântătoarelor (I)

Știați că lumea animalelor este plină de lucruri fascinante? Vă prezentăm câteva dintre ele: O vidră de mare poate avea până la 800 de milioane de fie de păr, spre deosebire de oameni, care au numai cinci milioane. Un câine husky poate alerga cu viteze de aproximativ 31 de kilometri pe oră. Părul ursului polar nu este alb, ci incolor. Firele de păr groase sunt transparente şi reflectă lumina, ceea ce face ca blana ursului polar să pară albă. Pielea de sub blana transparentă este însă neagră, pentru a absorbi căldura de la soare, astfel că ursului îi este bine la temperaturile extrem se scăzute din zonele polare. O girafă are şapte oase în gât, precum oamenii, dar sunt mult mai mari. Ridurile de pe nasul gorilelor sunt unice pentru fiecare animal în parte, reprezentând „amprenta de nas”. Conservaţioniştii monitorizează indivizii cu ajutorul fotografiilor şi schiţelor nasurilor gorilelor. Nu există viermi de sex masculin sau feminin. Toţi viermii au atât părţi masculine, cât şi feminine, dar este nevoie de două dintre ele pentru a se reproduce. Dinţii unui liliac vampir sunt atât de ascuţiţi încât muşcătura sa nu poate fi resimţită deloc. Saliva lor calmează orice durere, astfel încât un liliac poate bea sângele victimei sale în mai puţin de 30 de minute. Limba unui cameleon are cel puţin lungimea corpului lui, dar poate apuca prada într-o fracţiune de secundă. Ochii unui vultur au capacitatea de a vedea de cel puţin patru ori mai clar decât cei ai oamenilor. Dacă o stea de mare este tăiată în cinci bucăţi, atât timp cât fiecare piesă conţine o parte a discului central, atunci cele cinci părţi din steaua de mare vor supravieţui. Pentru a zbura, păsările colibri îşi pot scutura aripile de aproximativ 200 de ori pe secundă. Un jaguar poate vedea în întuneric de şase ori mai bine decât un om. În timpul perioadei de creştere, coarnele renilor au o acoperire catifelată. Când s-a terminat perioada de creştere, partea catifelată dispare. Țestoasa de Galapágos, cunoscută şi sub denumirea de broasca ţestoasă gigant din Galápagos (Chelonoidis nigra), poate ajunge la o greutate de 250 kg, similar ursului brun. O muscă de casă depune circa 100-150 de ouă albe şi peste 500 de ouă în timpul vieţii sale de numai câteva zile. Leul are cel mai tare urlet dintre toate pisicile mari, putând fi auzit de la o distanţă de circa 5 kilometri. Pinguinii imperiali pot rămâne sub apă până la 27 de minute şi se pot scufunda la o adâncime de până la 500 de metri.

Cruzimea împotriva animalelor se pedepsește!

Este foarte cunoscută situația abuzurilor grave la care sunt supuse animalele. Numărul șocant al cazurilor de cruzime față de animale raportate în fiecare zi este doar o mică parte dintre cele care se petrec, de fapt, în realitate pentru că cele mai multe cazuri, din păcate, nu sunt niciodată raportate. Cum este pedepsită violența împotriva animalelor în România? Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor vizează reglementarea măsurilor privind asigurarea condițiilor de viață și bunăstare ale animalelor, cu sau fără deținător. În privința gestionării populației canine fără stăpân, cadrul normativ trimite la legislația specială. Întrucât acțiunile de la nivel social au devenit unele extrem de agresive, și legea a început să prevadă pedepse din ce în ce mai aspre pentru violența împotriva animalelor. Astfel, în temeiul Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor, constituie infracțiuni de violența împotriva animalelor care sunt pedepsite cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă următoarele: Uciderea animalelor (acțiunea realizată sub forma de vinovăție a intenției, fără ca legea să distingă între intenția directă și cea indirectă) fără drept; Practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive; Organizarea de lupte între animale sau cu animale; Folosirea animalelor vii pentru dresajul altor animale sau pentru controlarea agresivității; Rănirea sau schingiuirea animalelor; Intervențiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal, în formele prevăzute de lege; Folosirea animalelor aparținând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane și trupe de artiști ambulanți, precum și în orice alte tipuri de spectacole similare.

10 lucruri interesante despre pisici!

Pisicile au fost întotdeauna creaturi misterioase, sacre în mai multe culturi. Majoritatea obiceiurilor lor încep să fie elucidate de știință. Vă dăm câteva exemple: Faptul că pisicile erau venerate în Egipt este universal cunoscut, dar ele au fost declarate sacre și în Japonia în jurul anului 1000, conform Cats International. Pisicile pot vedea noaptea de 5 ori mai bine decât oamenii - în special dacă ținta este în mișcare - chiar dacă nu pot distinge atât de multe culori ca ochiul uman. O pisică domestică sănătoasă poate atinge viteze de 31 km/h, dar nu poate menține un astfel de ritm mai mult de 1 minut. Pisicile pot sări de 5 ori lungimea propriului corp. O pisică adultă sănătoasă își petrece aproximativ 15% din timp într-un somn adânc, 50% într-un somn ușor și 35% trează. Acest program este posibil prin abilitatea pisicilor de a deveni alerte la capacitate maximă imediat după ce se trezesc. Secțiunile din creierul unei pisici responsabile de înțelegerea, filtrarea și gestionarea emoțiilor corespund cu cele din creierul uman. O pisică are 244 de oase în corp (spre deosebire de oameni, care au 206). Ele au 60 de vertebre, iar 20 dintre aceste oase sunt localizate în coadă, pentru flexibilitate. Pisicile sunt cel mai active dimineața și seara (răsărit și apus) pentru că atunci sunt cele mai bune momente de vânat. Pisicile se nasc cu 26 de dinți de lapte, înlocuiți de 30 de dinți permanenți, pe masură ce cresc. Majoritatea pisicilor adulte nu au enzima necesară pentru digererea laptelui.

Atenţie! Au apărut căpușele!

Căpușele sunt paraziți care se hrănesc cu sangele animalelor de companie și le transmit boli 1 din 3 căpușe transportă o boală infectioasă care poate afecta câinii. O astfel de boală este boala Lyme, care poate afecta atat oamenii cât și animalele. Mușcătura de căpușă poate provoca probleme grave de sănătate. Căpușele sunt pe locul doi, după țânțari, în transmiterea bolilor infecțioase la om și animale. Căpușele pot transmite boli grave sau mortale animalului dumneavoastră. Riscul transmiterii de boli este maxim după 48 ore de la fixarea căpușei pe animal. Pentru a reduce acest risc, nimic nu înlocuiește atenția dumneavoastră și prevenția cu un antiparazitar extern adaptat nevoilor lor. Căpușele pot fi prezente pe tot parcursul anului: nu așteptați vara pentru a deparazita animalul de companie.

ȘTIAŢI CĂ...

Haideți să descoperim câteva lucruri interesante despre blanoșii noștri! 1. Câinii percep mirosuri pe care le emană obiectele aflate la 15 m sub pământ. 2. Câinii pot vedea în culori, doar că nu atât de vii pe cum le vedem noi, oamenii. 3. Câinii pot percepe, in medie, doar 10 sunete. 4. Câinii sunt animale de companie de peste 12000 de ani. 5. Câinii trăiesc în medie 15 ani. 6. Câinii transpiră doar prin limbă. 7. Cea mai veche rasă cunoscută este Saluki și provine din Egipt. 8. Cel mai bătrân câine care a trăit vreodată a fost un Queensland “Heeler” pe nume Bluey – a trait 29 de ani și 5 luni. 9. Ciocolata conține o substanța numită theobromină (similară cu cofeina), care poate omorî cânii sau îi poate îmbolnăvi. 10. Câinii nu percep noțiunea de timp. de știință cred că animalele simt schimbarile subtile ce au loc în organismul omului.

ANIMALELE AU AL ȘASELEA SIMȚ?

Se spune deseori că animalele au un al șaselea simt. Se pare că această ipoteză a fost deseori confirmată prin comportamentul cel putin ciudat al unor animale cu calitați de medium. În unele situații, necuvantatoarele au reușit să “ghicească” viitorul prin metode cel putin ciudate. Iată câteva situații în care animalele au reușit să “ghicească” viitorul.

Rezultatele de la Jocurile Olimpice În timpul Olimpiadei de la Londra, The Daily Telegraph dădea credit măgarului Larry, care făcea prognoze legate de rezultatele competitiilor din ziua respectivă. Două găleți cu furaje marcate cu Y și N, o întrebare legată de competiție și alegerea măgarului dădea ca sigur viitorul câștigător. La finalul Olimpiadei, s-a constatat că 8 din cele 9 alegeri ale măgarului au fost corecte.

Rezultatele alegerilor prezidentiale În 2008, o veverița a făcut senzație în Statele Unite ale Americii, atunci când a anticipat rezultatele alegerilor prezidențiale. Din mai multe nuci pe a căror coajă erau poze cu candidații veverița l-a ales chiar pe Barack Obama. Daca atunci a făcut alegerea corectă, nu la fel se poate spune despre previziunea facută în 2012, de aceasta dată veverița văzându-l favorit pe Mitt Romney.

Rezultatele de la Superbowl Un urangutan, un rinocer, o cămilă și un tigru - acestea ar fi animalele care au încercat și uneori chiar au reușit să prezică rezultatele de la Superbowl. Dintre ele, cel mai precis a fost urangutanul Eli, de la The Hogle Zoo, din Salt Lake City. În ultimii 5 ani, Eli a previzionat corect toți câștigătorii de la Superbowl.

Vremea Pentru că starea vremii este deosebit de importană pentru agricultură, cei interesați direct de acest aspect, au învațat să citească diversele semne transmise de animale. Cântecul broaștelor, cât de înalt zboară păsările, absența sau prezența albinelor, a buburuzelor, a fluturilor și comportamentul furnicilor - toate pot fi detalii cu o anumită semnificație în interpretarea evenimentelor meteorologice viitoare.

Atac de inima Câinii pot fi companioni importanți pentru persoanele cu deficiențe motorii sau cu anumite afecțiuni precum diabet, autism si dizabilitați cognitive. În mai multe cazuri, s-a constatat că aceștia au anticipat debutul unei crize sau a unui atac de inimă. Se pare că acest comportament apare instinctiv, ca urmare a apropierii dintre câine și stăpân. Oamenii de știință cred că animalele simt schimbarile subtile ce au loc în organismul omului.