Parlamentarul călărășean Dragoș Coman trage un semnal de alarmă ferm cu privire la sustenabilitatea măsurilor de austeritate și la lipsa de predictibilitate fiscal-bugetară. Într-o declarație de o duritate nemaiîntâlnită, deputatul subliniază că efortul financiar cerut populației și mediului de afaceri trebuie să aibă un termen limită clar, iar data de 1 ianuarie 2027 reprezintă momentul de cotitură pe care viitorul Executiv este obligat să îl clarifice înainte de a cere votul de învestitură.
„Am strâns cureaua. Când începe revenirea la normalitate?”
Privind retrospectiv la deciziile din ultimul an — înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar, erodarea puterii de cumpărare din cauza inflației și noile presiuni fiscale —, Dragoș Coman reamintește că toate aceste sacrificii au fost acceptate sub premisa că sunt măsuri temporare.
„Mesajul lor a fost simplu și sec: trebuie să ne fie mai greu astăzi pentru ca mâine să ne fie mai bine. Numai că «mâine» se apropie. Iar întrebarea la care următorul guvern trebuie să răspundă este cât se poate de firească: dacă austeritatea a fost o măsură temporară, când începe revenirea la normalitate?”, punctează parlamentarul.
Valul de proteste din Europa, un avertisment direct
Deputatul de Călărași atrage atenția asupra manifestațiilor de amploare din Franța, Belgia, Italia și Portugalia, unde populația a ieșit în stradă din cauza creșterii costului vieții, a veniturilor insuficiente și a problemelor din domeniul locativ. În opinia sa, clasa politică din România trebuie să învețe din greșelile altor state înainte ca nemulțumirea socială să scuture și mediul autohton.
„Prevenirea unei crize sociale începe cu decizii responsabile, cu dialog și cu respect față de cei care plătesc nota de plată a ajustărilor economice. Guvernele care ignoră aceste semnale riscă să transforme o problemă economică într-o criză socială”, avertizează Coman.
Trei priorități critice pentru 2027: Salarii, pensii și mediul de afaceri
Dragoș Coman detaliază principalele necunoscute la care românii așteaptă răspunsuri concrete:
- Facilitățile pentru salariul minim: În 2026, angajații plătiți cu salariul minim beneficiază de o facilitate fiscală (300 de lei lunar în prima jumătate a anului și 200 de lei în a doua). Dacă mecanismul nu este prelungit sau înlocuit, acesta expiră definitiv la 1 ianuarie 2027, scăzând veniturile nete ale celor mai vulnerabili lucrători.
- Predictibilitatea pensiilor: După perioada de înghețare, promisiunile de indexare din 2027 rămân doar pe hârtie dacă nu se specifică din timp procentele, calendarul exact și sursele de finanțare. „Oamenii nu își plătesc facturile cu promisiuni”, subliniază deputatul.
- Stabilitatea pentru mediu de afaceri: Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a „taxei pe stâlp” (impozitul pe construcții) este prevăzută pentru 2027. Companiile au nevoie de garanții că acest calendar fiscal va fi respectat întocmai.
„Sărăcirea populației nu poate deveni un proiect de guvernare”
Deputatul călărășean clarifică faptul că nu contestă necesitatea unor finanțe publice sănătoase sau reducerea deficitului bugetar. Însă responsabilitatea fiscală nu trebuie să însemne doar tăieri de venituri și scăderea nivelului de trai, ci și reducerea risipei din banul public, cheltuirea eficientă și distribuirea echitabilă a efortului.
„Concluzionând, guvernul care își dorește votul de învestitură trebuie să ne spună «azi» dacă intenționează să prelungească măsurile de austeritate. Nu după adoptarea bugetului. Nu după ce românii descoperă că le-au rămas mai puțini bani în buzunar. Românii au plătit deja prețul austerității. Austeritatea poate fi o măsură temporară. Sărăcirea populației nu poate deveni un proiect de guvernare”, încheie deputatul Dragoș Coman.
