În data de 18 octombrie 2024, la sediul MAI, a avut loc întâlnirea de lucru între Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, și omologul său ucrainean, Ihor Klymenko.
Vizita de lucru a unui ministru al Afacerilor Interne din Ucraina, prima în România după mai mult de 20 de ani, s-a desfășurat la împlinirea unui an de la un alt moment marcant al relației bilaterale dintre România și Ucraina, respectiv prima ședință comună a celor două Guverne.
Discuțiile se înscriu în direcția politică deschisă prin Declarația din 10.10.2023 semnată de președinții Iohannis și Zelenski privind progresul relațiilor dintre cele două țări către un parteneriat strategic și constituie o continuare firească a aspectelor stabilite prin Declarația comună a Prim-Miniștrilor României și Ucrainei din 18 octombrie 2024 și prin Acordul de cooperare în domeniul securității, (Washington, 10 iulie 2024) și au urmărit consolidarea colaborării în domenii cheie de interes reciproc precum combaterea traficului de persoane, droguri și arme, a migrației ilegale, cooperare polițienească, schimburi de informații și experiență pentru creșterea nivelului de siguranță publică generală în contextul războiului din Ucraina, intervenția în situațiile de urgență, circulația persoanelor și a mijloacelor de transport peste frontieră.
La debutul discuțiilor, ministrul Klymenko a transmis mulțumiri României pentru sprijinul substanțial acordat încă din prima zi a războiului și aprecieri față de eforturile MAI de a acorda asistență umanitară de urgență milioanelor de ucraineni care au trecut granița pentru a se refugia din calea acestuia.
Demnitarii au trecut în revistă stadiul actual al relațiilor bilaterale în domeniul afacerilor interne, cu accent pe cooperarea la frontieră, cooperarea polițienească, și situații de urgență, combaterea traficului de persoane, droguri și arme și a crimei organizate, fiind consimțită importanța consolidării cooperării prin proiecte și acțiuni comune țintite către zonele de risc.
Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne român a evidențiat că prevenirea și combaterea criminalității organizate transfrontaliere reprezintă o prioritate a MAI. Riscurile crescute generate de traficul de migranți, traficul de persoane, traficul ilicit de arme de foc, traficul de droguri, terorism și alte infracțiuni grave, necesită o coordonare și o cooperare operațională strânse. Partenerul de discuție a transmis asigurări că aceste aspecte se află și în atenția MAI ucrainean.
În continuare, ministrul Predoiu a prezentat pe scurt demersurile întreprinse de România pentru creșterea conectivității și facilitarea tranzitului la frontiera comună România-Ucraina, cu asigurarea măsurilor de securitate corespunzătoare. Acestea aduc o contribuție semnificativă la asigurarea rezilienței economice a statului ucrainean și reduc efectele războiului asupra securității alimentare globale.
A fost punctat și dialogul consistent, la toate nivelurile, între structurile celor două Ministere, precum și perspectivele intensificării acestuia în următoarea perioadă. Un exemplu în acest sens, este reprezentat de consolidarea cadrului juridic bilateral de cooperare prin semnarea, cu ocazia vizitei, a Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situațiilor de urgență.
Cei doi miniștri au discutat și despre ajutorul acordat structural de România refugiaților ucraineni, în contextul în care, de la începutul războiului, prin țara noastră au tranzitat fără incidente peste 10 milioane de cetățeni ucraineni, din care peste 82 de mii au rămas pe teritoriul român, 146 au cerut azil și peste 100 de mii au solicitat diverse forme de protecție internaționale, formalități executate de instituțiile MAI cu succes și fără incidente.
În cadrul întrevederii, ministrul român a evidențiat faptul că în perspectivă, după încheierea războiului, România trebuie și are capacitatea să joace un rol important în procesul de reconstrucție al Ucrainei, prin investiții și organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor pentru operațiunile de reconstrucție din Ucraina, poziția țării noastre fiind strategic avantajoasă din acest punct de vedere.
La încheierea discuțiilor în plenul delegațiilor, cei doi miniștri au semnat importantul Acord privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor situațiilor de urgență. Prin acest document s-a creat cadrul juridic bilateral necesar pentru ca România și Ucraina să își acorde ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenţei /producerii unei situații de urgență. Acordul vine și mai mult în sprijinul autorităților ucrainene întrucât va permite trimiterea în Ucraina, la solicitarea acesteia, a unor echipe de acordare a ajutorului, a echipamentelor necesare, precum și desfășurarea oricăror tipuri de acțiuni de răspuns, transferarea de expertiză, realizarea de operațiuni de căutare și salvare, care au ca scop salvarea de vieți omenești, protejarea sănătății publice, limitarea pagubelor materiale și a valorilor culturale.
La finalul întrevederii, cei doi miniștrii au avut o ședință tête-à-tête de aproximativ 15 minute, în care au discutat aspecte care țin de competența celor două ministere.
Întâlnirea de lucru s-a încheiat cu un prânz oficial oferit de ministrul român, delegația ministerială română fiind compusă din Beatrice Drăghiciu, consilier de stat în cabinetul guvernamental al viceprim-ministrului, Bogdan Despescu, Raed Arafat, Cătălin Necula, secretari de stat în Ministerul Afacerilor Interne și Nușa Coman, director general în Ministerul Afacerilor Interne.
După întâlnirea de lucru, ministrul Predoiu a declarat:
,,Întâlnirea de lucru de astăzi a fost extrem de substanțială, MAI fiind reprezentat de o puternică delegație, având în vedere importanța prezentă și de perspectivă a cooperării cu Ucraina în domenii de competență ale MAI.
Vom crește atenția și vom intensifica cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului de persoane și droguri, precum și pentru luarea din timp a unor măsuri de combatere a traficului de arme, care, deși în prezent nu pune probleme la frontiera Ucraina – România, ar putea deveni un subiect de atenție după încheierea războiului și trebuie să fim pregătiți din timp pentru a contracara eficient.
Cheia strategică în combaterea acestor provocări rămâne anihilarea grupărilor de crimă organizată, ele sunt cele care perpetrează cele mai grave provocări pe linia de siguranță publică generală.
Înțeleg preocuparea părții ucrainene pentru combaterea fenomenului de sustragere a unor cetățeni ucraineni, prin trecerea frauduloasă a frontierei cu România, de la aplicarea unor legi speciale în vigoare în Ucraina și vom continua să acordăm sprijin, în cadrul și pe baza legislației române și europene. De asemenea, suntem gata să sprijinim colegii ucraineni, ca și pe cei din Republica Moldova, în dialogul cu Comisia Europeană pentru perfecționarea și personalizarea cadrului european privind readmisia în raport de realitățile provocate de războiul de agresiune totală din Ucraina.
În ceea ce privește refugiații ucraineni rămași pe teritoriul național, în perspectivă, Guvernul României va trebui să elaboreze o politică pe termen lung având caracter comprehensiv, care să treacă dincolo de importantul ajutor (financiar, logistic, instituțional) acordat pe perioada de război, având în vedere că rezidența și integrarea socială și economică pe termen lung în societatea românească va consolida minoritatea ucraineană din România și va necesita măsuri coerente de integrare culturală.
Un aspect interesant al discuțiilor l-a constituit problematica regimului juridic al deținerii și utilizării dronelor după încheierea războiului, aspect asupra căruia ne vom apleca atenția în perspectivă.
Concluzionez în sensul că întâlnirea de lucru a fost extrem de utilă pentru ambele părți și am pus bazele principiale ale unei cooperări structurate pe multiple domenii de competență ale celor două importante ministere.”
