Ar putea noul Coronavirus să aducă sfârșitul globalizării?

 

Pandemia de COVID-19 a produs o grea lovitură globalizării, iar acest nou coronavirus nu va lăsa lumea așa cum a găsit-o: importanța statelor naționale va prima în contextul politic european, în detrimentul structurilor supra-statale. Fenomenul de-globalizării nu este nou, dar noul coronavirus a adus libera circulație a persoanelor și mărfurilor într-un repaus forțat, marcând probabil sfârșitul globalizării. Efectele economice ale pandemiei de COVID-19 sunt vizibile pentru toată lumea, însă ce schimbări vor aduce ele în paradigma politică actuală odată ce acest fenomen va trece?

Marco Gervasoni, profesor de Istorie Contemporană la Universitatea Moline și co-autor al lucrării „Coronavirus. Sfârșitul globalizării”, a oferit punctul său de vedere site-ului sputniknews.com într-un interviu recent.

SputnikNews: Care este mesajul principal al cărții dumneavoastră?

Marco Gervasoni: Eu și colegul meu, Corrado Ocone am scris această carte în timpul fazelor incipiente ale crizei, înainte ca Italia să fie declarată zonă roșie. Prima parte este scrisă de mine, cea de-a doua de către Ocone, iar introducerea este comună. Partea colegului meu se concentrează pe criza ideologiei globaliste, în timp ce partea scrisă de mine descrie ipoteza conform căreia corona-criza marchează sfârșitul globalizării așa cum o știm noi încă din anii ’80 și până azi.

Din perspective politice, economice și culturale, corona-criza ne va forța să revenim la matca națiunii-stat. Această idee a fost confirmată de deciziile de a suspenda Acordul Schengen și de a închide așa-zisele granițe externe ale Europei. Aceste fapte arată că atunci când treci prin perioade ce reprezintă potențiale amenințări pentru viața cetățenilor, singura formă de apărare rămâne retragerea în spatele granițelor naționale, nu entitățile supra-statale.

SN: Noul coronavirus a paralizat transporturile de persoane și mărfuri. De fapt, globalizarea deja înfruntă o provocare majoră, nu?

MG: Virusul în sine este un produs al globalizării: a apărut în China, a fost adus în Europa și pe alte continente prin intermediul pieței globale în care China joacă un rol foarte important. Este produsul globalizării dar, în același timp, marchează însăși criza acestui concept.

Termenul de „de-globalizare” este folosit de ceva timp, mai ales în presa internațională. Pandemia de coronavirus accelerează acest proces, determinând foarte probabil o retragere a companiilor europene înapoi pe bătrânul continent, în detrimentul Chinei. De aceea, prevăd o reîntoarcere la dimensiunea națională. Am văzut deja colapsul ideologiei europeniste. Până și ideea suspendării Pactului de Stabilitate și Dezvoltare este o recunoaștere în deplin acord multilateral a eșecului, pentru că o structură supra-statală nu poate impune unui guvern legitim ales un plafon al cheltuielilor în caz de urgență națională.

SN: Am văzut ce efect a avut pandemia asupra economiei: Italia se află în recesiune. S-ar putea spune că această perioadă de criză va determina o schimbare istorică?

MG: Coronavirusul demonstrază slăbiciunea liberalismului, care pare să funcționeze numai în vremuri de pace și prosperitate. Când apare un pericol, liberalismul încetează să mai funcționeze. Statele europene se află acum într-o stare asemănătoare cu un asediu, nu ne putem părăsi locuințele, suntem opriți pe stradă de forțele de ordine – această stare de fapt este greu de tolerat într-un stat liberal. Îndurăm însă această situație pentru că viața însăși este în pericol. Este ușor de prezis că societățile profund secularizate vor cunoaște o întoarcere către religiozitate. Chiar dacă bisericile au fost închise, iar manifestările religioase au fost limitate, semnalele indică o întoarcere către credință. Acest fapt nu este neapărat nou pentru cei pasionați de istorie: O persoană căreia îi este teamă pentru viața sa se întoarce la valorile fundamentale, care integrează religia, țara natală și comunitatea națională. Între valorile fundamentale nu se regăsește și aceea a globalismului.

SN: Italia este una dintre cele mai lovite țări de această pandemie. De ce credeți că s-a întâmplat acest lucru? Cum gestionează guvernul această situație?

MG: Cred că numărul real al victimelor din China este mult mai mare decât arată cifrele oficiale. Cred, de asemenea, că guvernul italian a făcut multe greșeli, subestimând această problemă, inclusiv la nivel ideologic. În timp ce guvernatorii regiunilor Lombardia și Veneto cereau închiderea granițelor și limitarea accesului cetățenilor străini în Italia, guvernul, în loc să acționeze în consecință, ridiculiza acțiunile respectivilor guvernatori, acuzându-i de rasism și, în același timp,  lansa slogane de genul „îmbrățișează un chinez” sau „iar începe Milanul”. Alianța de la putere, formată din Democrați și Mișcarea Cinci Stele sunt culpabile pentru subestimarea proporțiilor acestei probleme, atitudine pe care am mai văzut-o și la alte guverne progresiste, precum cel al președintelui francez Macron. Totuși, guverne non-progresiste, precum cele ale lui Johnson în Marea Britanie sau Trump în Statele Unite, au procedat într-un mod asemănător, însă subestimarea făcută de ei nu are un fond ideologic. Acum schimbă strategia, pentru că și ei au văzut că inițial au abordat problema greșit.

Guvernul italian a făcut câteva greșeli de comunicare, precum anunțul închiderii regiunii Lombardia în ajunul intrării efective în vigoare a acestei măsuri, lucru care a determinat mulți cetățeni să părăsească zona și să revină în sud. Mulți dintre cei infectați în sud sunt rude ale celor plecați din regiunea Lombardia. Acest guvern a dat dovadă de slăbiciune. Primul ministru italian încearcă acum în secret accesarea fondului de stabilizare a statelor comunitare, ceea ce va aduce asupra Italiei impunerea de măsuri restrictive din partea Uniunii Europene. În opinia mea, acest guvern este de-a dreptul inadecvat, așa încât imediat ce situația de urgență va fi ridicată, el va trebui înlocuit cu un guvern orientat către reabilitarea sistemului public de sănătate, condus de o personalitate independentă și sprijinit de toate forțele politice importante.

SN: Astăzi, toate țările și economiile sunt interdependente. Cum credeți că va fi posibilă întoarcerea la statele naționale? Cum se va putea dezvolta fiecare țară independent?

MG: În realitate, economiile au fost dintotdeauna interdependente, chiar și înainte de Uniunea Europeană și de CEE. Istoria nu începe cu Uniunea Europeană. Nu se va reveni la vechile modele, dar vor apărea modele noi, în care centrele de decizie se vor afla la nivelul guvernelor naționale, ca în Rusia și Statele Unite ale Americii. Acestea sunt guverne cu suveranitate deplină. Problema este că guvernele din Europa au cedat o parte din puteri, începând cu Tratatul de la Maastricht, iar acum suntem martorii nevoii de recăpătare a acelor puteri. Ideea noastră presupune crearea unei Europe constituite din națiuni, nu a unui super-stat sau a unei federații de state. Ar putea, de asemenea, apărea scenarii care presupun disoluția Uniunii Europene; unele state ar putea părăsi zona euro sau chiar Uniunea Europeană. Unele scenarii ar putea fi implementate într-o perioadă de timp relativ scurtă, mai scurtă chiar decât ne putem imagina.

Această criză a arătat că omnipotența economiei a fost o ipoteză ideologică: de-a lungul anilor ni s-a spus că guvernele naționale nu mai sunt capabile să ia decizii, că finanțele reprezintă forurile decizionale și că resursele s-au împuținat. Apoi am văzut că guvernele naționale pot naționaliza, că există bani pentru finanțarea spitalelor. Autoritatea supremă trebuie să se întoarcă de la finanțe către mediul politic. Acestea sunt schimbări interesante, dar dificile, deoarece o parte a clasei politice europene, reprezentată de unele partide aflate pe ambele laturi ale spectrului politic, au legături puternice cu lumea finanțelor. Categorisirea în „stânga” și „dreapta” va dispărea, de asemenea, și se vor forma alte alianțe. Am putea vedea o schimbare completă a paradigmei politice, comparabilă cu cea din perioada ce a urmat Primului Război Mondial.

 

Sursa

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *